În condițiile schimbării structurii de vârstă a populației, datorate creșterii speranței de viață și scăderii natalității, tendință care se va menține în următoarele decenii, sistemului de pensii de stat va fi supus unor presiuni mari pentru a asigura un trai decent și îndestulător. Soluția adoptată la nivel internațional pentru eliminarea dependenței exclusive de pensia de stat a constat în promovarea pensiilor private, complementare pensiei de stat. Fondurilor de pensii private, atât cele obligatorii dar în special cele facultative, vor asigura un venit care va suplimenta componenta de stat a pensiei și va contribui la reducerea diferenței între venitul din salariu și venitul din pensie.

Obiectivul prioritar - dezvoltarea segmentului pensiilor facultative, pilon III și ocupaționale, pilon IV

Creșterea componentei pensiilor facultative atât cele personale, pilon III, cât și cele ocupaționale, pilon IV, se poate realiza prin modificarea comportamentului de economisire și prin redirecționarea către fondurile de pensii pilon III și pilon IV a unei parți din economiile realizate prin intermediul depozitelor bancare. Astfel, economisirea pe termen scurt din depozitele bancare se poate transforma în economisire pe termen lung prin intermediul fondurilor de pensii private. Mai mult, ținând cont de raportul supraunitar depozite – credite, economisirea „blocată„ în sectorul bancar poate fi valorificată de fondurile de pensii cu efecte de multiplicare în economie. Această abordare nouă va asigura la nivel macroeconomic dezvoltare sustenabilă, iar la nivel individual securitate și bunăstare financiară la pensie.

Specificități ale fondurilor de pensii ocupaționale

Spre deosebire de fondurile de pensii pilon II și pilon III, funcționarea fondurilor de pensii ocupaționale, pilon IV, se bazează pe implicarea angajatorului, în calitate de inițiator al unei scheme de pensii ocupaționale pentru angajații proprii, în virtutea faptului că achită contribuții la un fond de pensii ocupaționale. Acesta dispune de o anumită flexibilitate cu privire la tipul schemei pe care o propune, cu contribuții definite sau contribuții definite cu garanții, precum și cu privire la stabilirea cuantumului contribuțiilor, care poate diferi în funcție de criterii precum vechimea, funcția deținută și, drepturile salariale. Suplimentar față de angajator, angajații pot contribui și ei la același fond de pensii ocupaționale în limita a 1/3 din salariul brut, pentru o creștere mai accentuată a valorii activului personal și implicit a cuantumului viitoarei pensii. Angajații, participanți la un anumit fond au posibilitatea de transfer a activului personal la un alt fond, în cazul schimbării angajatorului, sau la un fond de pensii facultative, totodată fiind permisă păstrarea activelor la mai multe fonduri, urmând a fi cumulate la momentul deschiderii dreptului la pensie.

Cristian Roșu, ASF, despre RCA și societățile de asigurări din România (VIDEO)

Angajatorii de tipul întreprinderilor mici si mijlocii, pentru care înființarea unui fond de pensii nu este eficienta din punct de vedere al costurilor de administrare, pot contribui pentru angajaților proprii la un fond de pensii ocupaționale deja existent, în cazul în care accepta condițiile respectivei schemei de pensii.

O nouă paradigmă a relației dintre angajator și angajat

Oferirea de pensii ocupaționale va contribui la creșterea atractivității angajatorului și la consolidarea relației angajator – angajat, contribuția la fond fiind un factor de retenție și fidelizare al angajaților, angajatorul având posibilitatea de a aplica clauza de vesting, prin care poate amâna cu maxim 3 ani data dobândirii de către angajat a dreptului de proprietate asupra activului la fond obținut în urma contribuțiilor plătite de angajator. Din perspectiva angajatorului avantajele rezidă în stabilitatea crescută a personalului și costuri reduse de selectare și training a unor noi salariați.

Posibilitatea de a diferenția nivelul contribuție plătite de angajator reprezintă și o modalitate de motivare și recompensare a salariaților, aceștia la rândul lor fiind interesați să crească productivitatea și totodată profitabilitatea întreprinderii, astfel încât aceasta să-și mențină capacitatea financiară pentru a contribui la fondul de pensii ocupaționale.

Impactul fondurilor de pensii private asupra economiei

Beneficiile fondurilor de pensii private depășesc cadrul relației de muncă și se răsfrâng la nivelul întregii economii, din perspectiva faptului că acestea reprezintă o sursă de finanțare pe termen lung a întreprinderilor, prin intermediul cărora contribuțiile se transformă în investiții. Impactul economic al fondurilor de pensii nu poate fi neglijat, luând în considerare faptul că în prezent activele investite în economia reală se ridică la aproximativ 3,3 mld euro, bani care susțin creșterea economică sustenabilă pentru atingerea nivelul de convergență cu alte economii din cadrul UE.

Totodată, posibilitatea crescută de finanțare prin intermediul pieței de capital impulsionează societățile private să se listeze și se creează condițiile propice ca bursa să devină o piață financiară competitivă. Cu un cost al capitalului mai redus, societățile respective pot să își crească profitabilitatea, ceea ce va conduce la realizarea de venituri mai mari ale statului din impozite, venituri care pot fi ulterior investite în infrastructura socială. În considerarea experienței dobândite de administratorii de fonduri de pensii administrate privat, s-a diversificat paleta de investiții a fondurilor, cu investii în valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate emise de fonduri sau societăți care desfășoară activități de dezvoltare și promovare imobiliare, cu investiții private de capital, precum și cu acțiuni și obligațiuni emise de societățile de proiect, ceea ce creează premisa lărgirii universului investițional.

Portofoliile fondurilor de pensii au o structură optimă, sunt echilibrate spre conservatoare din perspectiva riscului raportat la randament, având în vedere ponderea investițiilor în titlurile de stat de aproximativ 60% din active, ceea ce a condus la o volatilitate limitată a acestora în perioade de criză. Fondurile de pensii fiind investitori pe termen lung, contribuie la limitarea volatilității bursiere și au un efect similar cu un amortizor anticilic, spre deosebire de fondurile speculative.

În Romania valoarea activelor totale fondurilor de pensii private au atins 64,5 mld lei în 2019 și reprezintă aproximativ 6% din PIB în trimestrul III, al aceluiași an de referință. Dimensiunea și importanța fondurilor de pensii private, incluzând cele de tip ocupațional, este relevată prin raportarea valorii activelor administrate la PIB. Se remarca astfel că, în anul 2018 în Danemarca, și în Olanda activele fondurilor de pensii private se apropie de 200% din PIB, in Elveția 126 %, în timp de în Islanda procentul se ridica la 150% din PIB, ceea ce denotă importanța acestui sector în economia acestor țări și capacitatea a acestui sistem de a mobiliza resursele financiare disponibile. În statele în care sistemele de pensii private s-au dezvoltat mai târziu, acest indicator este sensibil mai scăzut, e.g. în Slovenia aproximativ 7% din PIB și în Slovacia 11% și in Estonia 15% din PIB, urmând ca procentul valoarea activelor sa se majoreze in anii următori.

Astfel, un sistem de pensii private dezvoltat joacă un rol crucial în politica socială, în evoluția economică, în comportamentul de economisire și totodată impulsionează aplicarea principiilor de guvernanță corporativă a întreprinderilor care țintesc atragerea de investiții stabile pe termen lung provenite de la fondurile de pensii private”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.