"Pandemia nu a fost învinsă, iar cifrele ne descurajează. Dacă nu ai colaborarea cetăţenilor, dacă nu există un parteneriat între cei care administrează treburile publice şi mediul de afaceri şi nu în ultimul rând cetăţenii, dacă nu îi ai alături, o să ajungi din nou în situaţia unor măsuri percepute ca foarte restrictive. Ai nevoie de cetăţeni să-ţi fie alături. Şi nu va fi simplu", a arătat Dăianu, în cadrul evenimentului organizat de ziarul Bursa.

Curs valutar: LEUL s-a depreciat în raport cu EURO

El consideră că suntem într-o fază de încercare de limitare a stricăciunilor, nu într-o fază de construcţie.

"Este lăudabil că explorăm viitorul şi ne gândim la un nou model de dezvoltare, dar suntem încă în faza în care încercăm să limităm stricăciunile. Peste tot se face aşa. Iar stricăciunile privesc afacerile, dar în primul rând capitalul care este cel mai de preţ al unei corporaţii, al unei economii, al societăţii: oamenii. Maşini şi echipamente, dacă plăteşti, poţi importa. Dar dacă nu ai oameni sănătoşi, pricepuţi, nu funcţionează nimic", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, România are dezavantajul faptului că veniturile fiscale sunt doar 26-27% din PIB, în timp ce în statele dezvoltate media este de 40%.

"Noi avem o capacitate limitată din acest punct de vedere, suntem handicapaţi, ca să folosesc un termen care nu este elegant, avem acest handicap de pornire. Am pornit cu un deficit structural foarte mare, de peste 4%, cu un deficit primar cel mai mare din UE, peste 3% din PIB, deci capacitatea noastră de intervenţie este limitată", a continuat Dăianu.

El a avertizat că un deficit foarte mare, de două cifre, ar afecta capacitatea de finanţare a ţării.

"Teza că, odată fiind suspendate regulile fiscale temporar în UE, nu mai contează deficitele este o teză falsă, foarte, foarte păgubitoare pentru noi, pentru că poţi avea deficite de 11-12%, dar nu te poţi finanţa cu astfel de deficite. Eu cred că avem un discurs public şi o dezbatere publică care creează ţinte care nu pot fi atinse şi, dacă am cârmi cu politica economică în atingerea acestor ţinte, nu numai că ne-am înşela, dar am strica o situaţie care şi aşa este foarte dificilă", susţine economistul.

Potrivit acestuia, nici relaxarea excesivă a politicii monetare nu este o soluţie, întrucât ar determina o criză a leului.

"O altă teză este că, pe lângă deficite foarte mari, poţi duce la o relaxare a politicii monetare, cum au făcut Banca Centrală Europeană, Banca Cehiei şi Banca Centrală a Poloniei, dar încrederea cetăţenilor din aceste ţări nu se compară cu încrederea cetăţenilor în leul românesc. Dacă nu suntem atenţi, riscăm ca o relaxare excesivă a politicii monetare, combinată cu un deziderat de a avea deficite de două cifre, să aducă mari daune economiei noastre, ar destabiliza-o şi am avea chiar o criză a leului", a mai spus Dăianu.

Resursele limitate de care dispunem ne obligă să restructurăm sistemul fiscal în România în următorii ani, să găsim modalităţi pentru a creşte veniturile statului şi pentru a limita exodul forţei de muncă din România, a precizat şeful Consiliului Fiscal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.