“Cred că principala misiune a Guvernului care va fi înscăunat este de a construi bugetul pentru anul 2020, dacă va avea durată de viață care să îi permită executarea bugetului pe care îl construiește, să aibă tăria, admițând că va fi un buget chibzuit construit, să îl ducă la capăt cu ceea ce reprezintă, premizele ale unei asemenea construcții, deoare are nevoie de o înțelegere a marilor probleme. Bugetul este cea mai mare provocare pentru această țară în momentul de față. Nu este vorba aici de o subestimare a problemelor care derivă din slăbiciuni instituționale, din faptul că avem o birocrație hipertrofiată. Și în nota care a însoțit rectificarea din august, am spus că bugetul este teribil de încordat, că are o încordare structurală care are două izvoare. Unul vine din puținătatea veniturilor fiscale, are măsuri extrem de limitate. Avem sub 26% din PIB, penultimul loc în Europa, România nefiind paradis fiscal. A doua sursă a acestor încordări sunt presiunile foarte mari asupra bugetului și angajamentele făcute”, a spus Dăianu la Digi.

Totodată, președintele Consiliului Fiscal a afirmat că ceea ce nu înțeleg politicienii este faptul că bugetul are două componente și că va fi foarte greu ca România să înceheie anul cu un deficit de sub 3%. “Are partea de resurse și cea de cheltuieli. Creșterea pensiilor și a salariilor pune o presiune foarte mare pe buget. După calculele noastre, unii ar putea spune estimări, anul acesta este unul gestionabil, administrabil. Așadar, va fi foarte greu să îl încheiem cu un deficit sub 3%. Anul acesta va fi foarte greu să se recurgă la ceea ce s-a utilizat în anii precedenți pentru a respecta acest prag de 3%”.

Ce se întâmplă dacă nu există o lege a bugetului pentru anul 2020

Daniel Dăianu consideră că amânarea creșterii si salariilor ar reduce din presiunea care există asupra buegetului.

“Dacă, de exemplu, s-ar merge cu calendarul actual ce include legea pensiilor, terminarea aplicării legii salarizării unitare și alte beneficii sociale, impactul în 2020 ar fi în jur de 24 miliarde de lei, în 2021 ar fi aproximativ 58 miliarde de lei, în 2022 ar fi 80 miliarde de lei. Dacă nu am umbla la structura bugetului și am încerca să introducem o aplicare potrivit calendarului actual, a acestor acte normative, ar trebui să dăm afară pe cineva sau să tăiem drastic de acolo. Sau amânarea acestei creșteri. Vorbim despre o presiune care este foarte grea de suportat de către buget. Tezele unora potrivit cărora trebuie să stimulăm economia și să creăm locuri de muncă, sunt ale unora care nu știu ce vorbesc”, a spus președintele Consiliului Fiscal, care a estimat că deficitul bugetar s-ar ducecătre 7%.

Dăianu a explicat că nu este vorba de tăieri de salarii sau reduceri de personal, ci de a limita unele creșteri, a avea o nouă cadență în aplicarea legii pensiilor. Legea pensiilor era necesară, pentru că a rezolvat mari inechități, și legea salarizării unitare a fost necesară. Acum este nevoie doar de o schimbare de calendar”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.