O invazie a Rusiei în Ucraina ar avea ca efect o încetinire economică în Europa, fără a se intra totuşi în recesiune, iar bursele ar reacţiona virulent, în timp ce incertitudinile vor creşte enorm, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

"O invazie a Ucrainei de către Federaţia Rusă ar avea consecinţe grele, puţin spus severe, economice şi pentru relaţiile internaţionale/geopolitice. Incertitudini de tot felul vor spori enorm. Creşterea economică în Europa va încetini probabil; nu cred însă că s-ar intră în recesiune. Bursele vor reacţiona virulent, cu scăderi generalizate; dar va avea loc o stabilizare în timp, fiindcă Rusia nu însemna mult pentru pieţele financiare. Ţările din vecinătatea Ucrainei ar trebui să facă faţă la un număr mare de refugiaţi. Capacitatea UE de a absorbi numeroşi refugiaţi ar fi sever testată - logistic şi capacitate de a mobiliza resurse pentru un val imigraţionist de amploare. Inflaţia va creşte din cauza cotaţiilor urcate la gaz natural şi ţiţei, a perturbaţiilor posibile pe piaţa cerealelor şi altor materii prime. Un nou puseu inflaţionist va complica eforturile băncilor centrale de a duce inflaţia către ţinte în 2023.

Citeşte şi: Anunţ de la Kremlin în plină criză: Ucraina este doar o parte a problemei! Intenţia lui Putin

Probabil băncile centrale vor fi mai precaute cu paşii de ridicare a ratelor de politică monetară, dacă invazia are loc. Finanţarea pe pieţele externe va fi mai anevoioasă, deoarece reducerea deficitelor bugetare va fi îngreunată dacă situaţia economică va fi încordată mai mult timp, cu încetinire a redresării economice", a declarat, pentru Agerpres, Daniel Dăianu.

Ce se va întâmpla în România

Dăianu a subliniat că România se află în imediata vecinătate a acestei mari confruntări şi va fi parte dintr-un nou război rece multiplu.

"Va fi în prima linie a unor fluxuri de refugiaţi, va suporta efectele economice ale invaziei. Se înţelege acum mai bine ce înseamnă apartenenţa la UE şi NATO, valoarea parteneriatelor strategice. Ce ar fi fost să fim în bătaia furtunilor, dacă nu am fi fost în NATO şi UE? Constatăm că şi în Balcanii occidentali lucrurile se strică. Avem nevoie de solidaritate şi mobilizare de resurse acasă. Când a izbucnit pandemia am afirmat într-un interviu, în martie 2020, într-un săptămânal, că se intră în regim de război sui generis. Acea afirmaţie este mai relevantă acum. Avem nevoie de un buget public cât mai robust, să aplicăm măsuri care să protejeze populaţia şi economia de ce poate fi mai rău. Valoarea PNRR derivă şi din condiţiile vitrege prin care trec România, Uniunea Europeană, în aceşti ani.

Colaborarea în cadrul UE şi NATO este vitală pentru protejarea democraţiei noastre, ceea ce nu semnifică să subestimăm resorturile instituţionale interne şi spiritul civic, democratic, al multor cetăţeni români, pentru o economie care să reziste în condiţii decente. Aceasta înseamnă şi controlul frontierelor, politici de dezvoltare, protecţia componentelor critice de infrastructură (inclusiv sistemul financiar)", valorificarea cât mai bună a resurselor naturale de care dispunem", a încheiat Daniel Dăianu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.