De Beers e aproape de vânzare. Ce se întâmplă, de fapt, pe piața diamantelor
21 Iunie 2026
Remus Borza avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR, cu efect direct asupra bugetului.
Banii europeni care pot dispărea din buget. Borza: România riscă să piardă miliarde din PNRR
PNRR poate deveni una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului României, dacă banii europeni pe care statul îi așteaptă nu vor fi încasați integral sau la timp. Remus Borza a avertizat, în cadrul unui interviu acordat DCNews, în dialog cu Bogdan Chirieac, că România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, într-un moment în care bugetul are nevoie de fiecare sursă de finanțare.
De ce PNRR nu este doar o temă tehnică despre jaloane
Pentru public, PNRR pare de multe ori un subiect birocratic: jaloane, cereri de plată, reforme, termene, evaluări ale Comisiei Europene. În realitate, fiecare miliard de euro pierdut sau întârziat înseamnă presiune suplimentară pe bugetul național. Dacă banii europeni nu intră, statul trebuie fie să se împrumute, fie să taie cheltuieli, fie să amâne plăți, fie să crească taxe.
Remus Borza a legat direct riscul privind PNRR de construcția bugetară a României. El a spus că statul a mizat pe o absorbție foarte mare a fondurilor europene, dar calendarul și stadiul îndeplinirii jaloanelor fac ca aceste venituri să fie nesigure.
„Și cum colectăm 736? Păi am spus acolo că o să avem un grad de absorbție de 99% la fonduri europene, adică o să aducem 19,6 miliarde de euro din vreo 20 de miliarde de euro disponibile anul ăsta pe fonduri europene”, a declarat Remus Borza.
Cereri de plată întârziate și bani care pot fi pierduți
Borza a atras atenția asupra cererilor de plată din PNRR și asupra riscului ca România să nu reușească să recupereze integral sumele prevăzute. El a vorbit despre cereri de plată întârziate, jaloane neîndeplinite și bani care pot fi pierduți definitiv.
Potrivit acestuia, la cererea de plată numărul trei, România ar fi pierdut deja o sumă importantă: „Problema e că la cererea de plată numărul trei care s-a decontat acum 3 săptămâni definitiv, am pierdut 500 de milioane de euro”.
Borza a susținut că dintr-o sumă rămasă în discuție, de 869 de milioane de euro, au fost decontate doar 369 de milioane de euro, iar diferența de 500 de milioane de euro ar fi fost pierdută. Declarația sa vine într-un context în care fiecare tranșă din PNRR contează pentru finanțarea investițiilor și pentru echilibrul bugetului.
Miza reală: miliarde de euro care lipsesc din calculele statului
Remus Borza a explicat că problema nu se oprește la o singură cerere de plată. El a vorbit despre cererea de plată numărul patru, despre cererea de plată numărul cinci și despre cererea de plată numărul șase, arătând că sumele puse în joc sunt foarte mari.
„Pe cererea de plată numărul patru trebuia încă de anul trecut să încasăm 2,6 miliarde de euro. Suntem în iunie, încă nu i-am încasat”, a spus Borza.
El a continuat cu situația cererii de plată numărul cinci: „trebuia la sfârșitul lunii aprilie să fi trimis cererea de plată numărul cinci, de 1 miliard euro. Din 28 de jaloane erau vreo trei-patru îndeplinite. Restul nu. Dovadă că încă n-am trimis cererea de plată numărul cinci”.
Cea mai mare miză invocată de Borza este însă cererea de plată numărul șase, pe care acesta o evaluează la 8,8 miliarde de euro. În total, potrivit calculelor sale, România ar avea în joc peste 12 miliarde de euro, dacă sunt luate în calcul cererile de plată discutate.
„Acuma avem deci 8,8 miliarde de euro în cererea numărul șase, 1 miliard euro în cererea numărul cinci, înseamnă 10 miliarde plus 2,6 pe cea numărul patru, 12,6 miliarde de euro”, a declarat Remus Borza.
Borza: România poate pierde cel puțin patru sau cinci miliarde de euro
Avertismentul cel mai dur al lui Borza este legat de suma pe care România ar putea să o piardă. El a spus că nu își dorește acest scenariu, dar consideră că riscul este real.
„Eu vă dau scris, nu îmi doresc, vreau să pierd pariul ăsta, că cel puțin patru, dacă nu chiar 5 miliarde de euro, îi pierde”, a afirmat Remus Borza.
O astfel de pierdere ar pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar. Dacă statul se baza pe acești bani în construcția veniturilor, lipsa lor trebuie compensată. În termeni simpli, pierderea banilor europeni poate ajunge să fie plătită tot de economie: prin împrumuturi, dobânzi mai mari, investiții amânate sau măsuri fiscale suplimentare.
Ce se întâmplă dacă banii din PNRR nu intră
PNRR nu înseamnă doar bani pentru proiecte punctuale. Este și o sursă importantă de finanțare care poate reduce presiunea pe bugetul național. Dacă România pierde bani sau îi primește cu întârziere, statul are mai puțin spațiu de manevră.
Asta poate afecta investițiile în infrastructură, digitalizare, energie, sănătate sau educație. În plus, dacă proiectele finanțate prin PNRR nu sunt acoperite din bani europeni, Guvernul poate fi nevoit să găsească alte surse. Iar aceste surse pot însemna noi împrumuturi sau realocări de bani din alte zone.
Borza a explicat că efectul asupra veniturilor bugetare ar fi imediat: „automat că n-o să mai intre 100 de miliarde de lei, o să intre jumate. Și atunci automat că nu putem face venituri de 736 de miliarde. O să facem sub 700”.
PNRR, încă o presiune pe deficit și pe ratingul României
Riscul pierderii unor bani din PNRR vine într-un moment dificil pentru România. Deficitul bugetar este deja ridicat, datoria publică a crescut, iar agențiile de rating urmăresc capacitatea statului de a reveni pe o traiectorie fiscală credibilă.
Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cele estimate, iar fondurile europene nu intră la nivelul prevăzut, deficitul poate crește. Asta poate duce la costuri mai mari de finanțare și la presiune suplimentară pe Guvern pentru a lua măsuri rapide.
În acest context, Borza a avertizat că România nu își permite să rămână blocată în interimat și provizorat politic: „țara asta trebuie guvernată și trebuie guvernată de o manieră asumată și responsabilă, pentru că ceasul ticăie”.
Problema PNRR nu mai este, astfel, doar o discuție despre reforme bifate sau nebifate. Este o discuție despre bani care pot intra sau nu în buget, despre investiții care pot fi finanțate sau amânate și despre nota de plată care, în final, poate ajunge la firme și la populație.
