Directorul general al Vodafone, Nick Read, a anunţat luni că va demisiona la finalul lunii, transmite Reuters. Directorul financiar al operatorului de telefonie mobilă, Margherita Della Valle, va fi noul director interimar, a informat compania britanică.

În timpul celor patru ani în care s-a aflat la conducere, Read a gestionat evoluţia Vodafone în timpul pandemiei şi a vândut active pentru a spori concentrarea pe Europa şi Africa. De asemenea, în noiembrie, Vodafone a anunţat vânzarea unei părţi din participaţia majoritară pe care o deţine la Vantage Towers, divizia de turnuri de telefonie mobilă, firmelor americane de private equity GIP şi KKR, iar câştigurile, evaluate la 3,2 miliarde de euro, le va folosi pentru a-şi achita datoria.

În pofida acestor decizii, acţiunile Vodafone nu au avut o evoluţie mulţumitoare, iar luna trecută compania şi-a înrăutăţit perspectivele privind rezultatele financiare anuale.

"Am convenit cu Board-ul că acum este momentul potrivit să predau puterea unui nou lider, care se poate baza pe puncte forte ale Vodafone şi poate profita în viitor de oportunităţile semnificative", a declarat Read, potrivit Agerpres.

Vezi şi: Lovin (ANCOM): Peste 400.000 de abonamente cu conexiuni 5G înregistrate în România, la jumătatea anului

Numărul de abonamente cu conexiuni 5G existente în România, la 1 iulie, a ajuns la 409.000, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Eduard Lovin.

"Din punct de vedere profesional noi ne-am fi dorit ca această conferinţă de presă să aibă loc acum trei ani, dar din motive externe ANCOM, predominant legislative, am ajuns să facem licitaţia acum, în 2022. Noi am avut toate documentele pregătite, iar în momentul în care actele normative au fost în Monitorul Oficial am şi început procedurile fără nicio zi întârziere. Ce aş vrea să completez e faptul că noi avem în România servicii comerciale 5G încă din anul 2019 şi asta datorită unui efort deosebit al colegilor de la tehnic, de la licenţiere spectru care, împreună cu industria, au făcut o rearanjare a spectrului la momentul acela, parcă intuind amânările legislative care urmau să vină. În baza acelor rearanjări de spectru, trei operatori din România au putut să dea servicii comerciale 5G în 2019. Am fost printre primele cinci ţări din Europa unde s-a întâmplat acest lucru şi, prin urmare, nu am rămas în urma valului tehnologic. Datele statistice ne-au confirmat, la 1 iulie, anul acesta, aveam peste 400.000 de abonamente cu conexiuni 5G în România, mai precis 409.000", a afirmat Lovin.

ANCOM a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că suma totală pe care statul român o va încasa la bugetul de stat din acordarea licenţelor pentru frecvenţele 5G este de 432,6 milioane de euro.

În acest context, Orange România a adjudecat cel mai mult spectru şi a plătit aproximativ 264 milioane de euro pentru două blocuri de câte 2x5 MHz în banda de 700 MHz FDD, toate cele opt blocuri de câte 5 MHz disponibile în banda de 1500 MHz şi 16 blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz.

De asemenea, Vodafone România a câştigat un bloc de 2x5 MHz în banda de 700 MHz FDD şi zece blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz pentru care achitat 122,5 milioane de euro.

Totodată, RCS & RDS şi-a adjudecat cele patru blocuri de câte 2x5 MHz disponibile în banda de 2600 MHz FDD şi cinci blocuri de câte 10 MHz în banda 3400-3800 MHz, contra sumei de 445,5 milioane de euro.

Potrivit ANCOM, taxele de licenţă urmează a fi achitate eşalonat, prima tranşă fiind exigibilă pe 8 decembrie 2022, în valoare totală de 119 milioane de euro, iar ultima pe 17 noiembrie 2028, în cuantum de 80.009.617 euro.

În benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, drepturile acordate sunt valabile pentru 25 de ani, începând cu 1 ianuarie 2023, iar în banda 3400 - 3800 MHz pentru 22 de ani, începând din 1 ianuarie 2026. În acelaşi timp, pentru banda de 2600 MHz, drepturile acordate sunt valabile pentru perioada 1 ianuarie 2023 - 5 aprilie 2029.

Operatorii câştigători urmează să acopere cu servicii de bandă largă minimum 70% din populaţia ţării, majoritatea zonelor urbane, autostrăzile, aeroporturile internaţionale şi căile ferate modernizate, precum şi un număr de 240 de localităţi identificate ca neacoperite sau slab acoperite cu servicii de comunicaţii mobile.

ANCOM a mai organizat în anul 2021 o procedură de selecţie pentru acordarea spectrului rămas disponibil în urma licitaţiilor din 2012 şi 2015 în benzile de 800 MHz, 2600 MHz şi 3400 - 3600 MHz, în urma căreia s-au încasat la bugetul de stat 43,4 milioane de euro, în timp ce în urma prelungirii valabilităţii licenţelor de utilizare a frecvenţelor din banda de 2100 MHz, care au expirat în martie 2020, respectiv în ianuarie 2022, suma încasată la bugetul statului a fost de 110 milioane euro.

Autoritatea a propus ca taxa de licenţă să fie achitată eşalonat, în primii ani de valabilitate a licenţelor, suma preţurilor de pornire fiind, iniţial, de 693 de milioane euro. Taxa de licenţă a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1139/2022 şi devine venit la bugetul de stat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.