Consiliul Concurenței a aplicat amenzi uriașe, în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, unui număr de 10 bănci, după ce a constatat încălcarea regulilor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Decizia vizează schimburi de informații confidențiale și strategice între bănci, în special referitoare la cotațiile transmise în perioada de fixing, procedură care influențează dobânzile pentru anumite credite acordate firmelor, instituțiilor publice și persoanelor fizice.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Autoritatea susține că sancțiunile nu privesc reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia se bazează pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.
Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania S.A., în valoare de 875,74 milioane lei. La această sumă se adaugă încă 85,03 milioane lei, amendă aplicată Băncii Transilvania pentru fapta săvârșită de OTP Bank România, bancă preluată de BT.
Banca Comercială Română S.A. a fost amendată cu 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România S.A. cu 442,49 milioane lei, UniCredit Bank S.A. cu 431,03 milioane lei, iar BRD - Groupe Societe Generale S.A. cu 412,47 milioane lei.
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București a primit o amendă de 405,91 milioane lei, CEC Bank S.A. a fost sancționată cu 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească S.A. cu 96,49 milioane lei, Libra Internet Bank S.A. cu 45,86 milioane lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. cu 28,1 milioane lei.
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special informații legate de preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Concret, în perioada de fixing, cotațiile ferme transmise de bănci ar fi trebuit să fie independente. Autoritatea susține însă că băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
Această independență este considerată esențială mai ales în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective este redus, respectiv 3 luni, 6 luni și 12 luni. În astfel de situații, media tranzacțiilor efective nu poate fi folosită ca indicator relevant, ceea ce face ca procedura de fixing să aibă o importanță majoră.
Rezultatul procedurii de fixing este utilizat la calculul dobânzilor pentru unele credite. Din acest motiv, un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează dobânzile pentru creditele acordate persoanelor juridice, inclusiv entități ale statului, precum autoritățile publice locale.
Indicele contează și pentru persoanele fizice care au credite acordate înainte de anul 2019 și care nu au făcut cerere să treacă la IRCC. Pentru acești debitori, evoluția ROBOR poate însemna rate lunare mai mari sau mai mici, în funcție de nivelul indicelui.
Bogdan Chirițoiu a subliniat că autoritatea are un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Potrivit acestuia, transparența tranzacțiilor poate fi benefică în unele situații, dar problema apare în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale.
Președintele Consiliului Concurenței a arătat că acest aspect este esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, chiar și variațiile de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale.
Investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control. În acest proces a fost inclusă și etapa obligatorie de avizare prevăzută în mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în condițiile în care autoritatea a constatat și încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri. Acestea trebuie să arate modul în care instituțiile de credit vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de autoritate.
Planurile vor fi aprobate de Consiliul Concurenței, ceea ce ar urma să ofere băncilor certitudine juridică în aplicarea măsurilor cerute.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Decizia Consiliului Concurenței va fi publicată pe pagina web a instituției după eliminarea informațiilor confidențiale.
Băncile pot contesta decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. Legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.
Cazul este unul dintre cele mai importante dosare din sectorul bancar românesc, atât prin valoarea totală a sancțiunilor, cât și prin legătura directă cu ROBOR, indice care a influențat ani la rând costul creditelor pentru companii, instituții publice și populație.
