Ce înseamnă cumulul pensiei cu salariul
Concret, cumul de pensie înseamnă ca o persoană care beneficiază de o pensie acordată din fondul public de pensii, indiferent de tipul acesteia, să poată obține venituri și din alte surse (pensii sau venituri salariale). Legea reglementează strict aceste situații, stabilind cu exactitate cine poate realiza un cumul pensie cu salariu sau alte venituri atunci când una dintre sumele încasate provine din fondul public de pensii, dar și care sunt valorile acestor sume.
Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii stabilește că persoanele care beneficiază de anumite tipuri de pensii acordate din bugetul asigurărilor publice au dreptul să realizeze prin lege cumul pensie cu salariul sau cu alte venituri, dacă îndeplinesc anumite condiții.
Principalul criteriu se referă la tipul de pensie al beneficiarului. Există și un al doilea plafon, care impune limitarea veniturilor provenite din alte surse la un maximum de 35% din valoarea salariului mediu brut, valoare care este utilizată la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2022, valoarea salariului mediu brut a fost de 6095 lei, iar plafonul de 35% reprezintă 2133 lei.
Când se poate cumula pensia cu salariul
Răspunsul la această întrebare este prevăzut în dispozițiile Legii pensiilor (Legea 263/2010) și se referă explicit la o serie de cazuri în care este admisă posibilitatea ca o persoană să obțină venituri din mai multe surse, prin cumularea pensiei cu salariu. Aceste situații care permit prin lege cumul pensie cu salariul sunt următoarele.
Pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de categoria de pensie pe care o primesc, pot cumula pensia cu veniturile realizate din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală, definite ca atare de Codul fiscal, indiferent care este valoarea totală a acestora.
Pensionarii pentru limită de vârstă pot cumula pensia cu veniturile din activități independente și dependente, indiferent de valoarea acestora.
Copiii care beneficiază de pensie de urmaș și au vârsta cuprinsă între 16 și 26 de ani, dacă își continuă studiile într-un sistem acreditat, pot cumula pensia cu veniturile din activități independente sau din cele dependente, indiferent de venitul acestora.
Pensionarii de invaliditate încadraţi cu gradul I și II de invaliditate, precum şi cei care beneficiază de pensie de urmaș și sunt încadrați în grad de invaliditate I sau II, dar și pensionarii pensiilor anticipate pot cumula pensia cu venituri din activități independente indiferent de venitul rezultat din acestea.
În ce cazuri nu se poate face cumulul:
- contract individual de muncă;
- raport de serviciu (funcționar public);
- venituri obținute de persoane care desfășoară activități în funcţii elective;
- venituri care provin din activități ale autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
activități meşteşugăreşti.
Pensionarii care primesc pensie de invaliditate de gradul III, precum și cei care primesc pensie de urmaș și sunt încadrați în gradul III de invaliditate pot cumula pensia cu venituri obținute din activități independente, indiferent de suma totală, și dependente, rezultate în urma unui contract de muncă individual, a unui raport de serviciu, dar și a funcțiilor alese ori care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti ori dacă sunt membri ai unei organizații meșteșugărești, dar numai în limita unui program de lucru cu jumătate de normă, indiferent de valoarea sumelor primite.
Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, cu excepția celui încadrat în gradul I și II de invaliditate, poate cumula pensia cu veniturile obținute din activităţi independente, indiferent de nivelul acestora, precum și din activităţi dependente, care provin din activități remunerate în baza unui contract individual de muncă, în limita a 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
O categorie distinctă de persoane este cea a consilierilor locali, județeni sau ai municipiului București, care pot cumula pensia cu veniturile obținute din această calitate de reprezentant ales, indiferent de tipul pensiei.
Cumul pensie cu salariu în 2023. Când este permis, când este interzis
- Cui îi este interzis să cumuleze pensia cu salariul
Legea nu interzice niciunei persoane care primește pensie din bugetul asigurărilor de stat să obțină venituri pe lângă cele din pensie. Cu toate acestea restrânge dreptul unor categorii de pensionari de a obține venituri din activități dependente.
Concret legea prevede o serie de situații în care apare o interdictie cumul pensie cu salariu, pentru anumite categorii de pensii, în condiții precis reglementate. Următoarelor categorii de pensionari le este interzis să obțină venituri din activități care presupun încheierea unui contract de muncă individual sau în baza unui raport de serviciu, așa cum este cazul celor care au statut de funcționari publici:
Pensionari cu pensie anticipată parțială;
Pensionari cu pensia anticipată;
Pensionarilor cu pensie de invaliditate gradul I sau II;
Pensionarilor cu pensie de urmaş după gradul I sau II de invaliditate;
Pensionarilor cu pensie de invaliditate gradul III;
Copilului încadrat în gradul III de invaliditatee care primește pensie de urmaș;
Soţului supravieţuitor încadrat în gradul I sau II de invaliditate care primește pensie de urmaș;
Soțului supraviețuitor care primește pensia de urmaș – dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
Pensionarilor cu pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului;
Soţului supravieţuitor care la data decesului susţinătorului are în îngrijire, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani și primește pensie de urmaș.
Categoriilor mai sus menționate le este permisă cumularea pensiei cu alte venituri dacă acestea sunt rezultate din activități independente și dacă din cumulul veniturilor acestea ating mai cel mult 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau dacă presupun un timp de muncă sub limita a jumătate de normă.
Cumulul pensiei cu salariul este interzis în cazul bugetarilor
În 2021, Senatul a aprobat proiectul de lege care prevede pensionarea opţională la 70 de ani şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul pentru bugetari, după ce proiectul a fost avizat de comisiile din Parlament (4 avize favorabile şi 4 negative).
Concret, atunci când vor îndeplini condiţiile de pensionare, bugetarii vor fi nevoiţi să aleagă dacă rămân în câmpul muncii până la 70 de ani sau ies la pensie, iar cei care beneficiază deja de cele două venituri vor fi obligaţi ca în termen de 30 de zile să decidă pe care dintre acestea le vor păstra.
În ceea ce-i priveşte angajaţii din mediul privat, şi aceştia pot opta pentru pensionarea la 70 de ani, putând însă alege şi să se pensioneze la limita de vârstă actuală (65 de ani pentru bărbaţi şi aproape 62 de ani pentru femei) şi să cumuleze pensia cu salariul din mediul privat, dacă angajatorul este de acord.
„Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie, după caz, şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare pot continua activitatea, cu acordul anual al unităţii angajatoare, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, se arată în proiectul de lege.
Astfel, ambele categorii de angajaţi, atât bugetarii cât şi cei din mediul privat vor depune cererea privind continuarea activităţii la unitatea angajatoare, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare, respectiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea acordului anual al unităţii angajatoare.
Pentru menţinerea în activitate nu se va încheia un nou act. În proiectul de lege adoptat luni de Senat se precizează că şi în cazul în care au ales să muncească până la vârsta de 70 de ani, salariaţii pot cere oricând să iasă la pensie, cererea urmând să fie depusă cu aproximativ 2 luni înainte de pensionare.
Bugetarii trebuie să opteze în scris între pensie sau salariu
Angajaţii din sectorul public care beneficiază și de pensie şi de salariul de la stat au la dispoziţie 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a opta în scris pentru pensie sau pentru salariu.
„Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie şi care au şi calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/sistemului pensiilor militare de stat/beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să-şi exprime în scris opţiunea pentru continuarea activităţii în baza aceluiaşi contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcţie, după caz.”
Continuarea activităţii se realizează pe baza cererii aprobate de către unitatea angajatoare. Menţinerea în activitate până la împlinirea vârstei de 70 de ani se realizează cu acordul anual al unităţii angajatoare”, se arată în proiectul de lege.
Dacă bugetarii optează pentru continuarea activităţii, plata pensiei se va suspenda începând cu luna de după cea în care şi-au exprimat opţiunea. Evident, cei care sunt pensionari vor putea să renunţe temporar la pensie şi să se reangajeze până la 70 de ani.
Bugetarii care nu aleg între pensie şi salariu rămân doar cu pensia
Pe de altă parte, bugetarii care nu vor opta între pensie şi salariu vor rămâne doar cu pensia, proiectul de lege stipulând în mod clar că „neîndeplinirea obligaţiei (de a alege între salariu şi pensie – n. red.) constituie cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire, după caz”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.