Luni, 24 februarie, la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, va fi o zi cu o activitate diplomatică intensă, în contextul în care Donald Trump pune o presiune imensă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a accepta o pace foarte defavorabilă țării acestuia.
Europenii, care nu au fost implicați în primele discuții dintre Washington și Moscova, organizate marțea trecută în Arabia Saudită, vor să reafirme sprijinul lor pentru Kiev prin mai multe inițiative.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va deplasa în capitala Ucrainei împreună cu majoritatea membrilor executivului european. Ea va fi însoțită de președintele Consiliului European, António Costa, și de mai mulți șefi de stat și de guvern, pentru a demonstra unitatea blocului european.
Noi sancțiuni împotriva Moscovei
La Bruxelles, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene trebuie să adopte al șaisprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Acesta vizează flota fantomă de petroliere care încă aduce Rusiei venituri considerabile și să interzică importul de aluminiu rusesc în Europa. Cele 16 pachete de sancțiuni impuse de UE din februarie 2022 oferă europenilor un mijloc de presiune pentru a obține un loc la masa negocierilor.
Miniștrii vor discuta, de asemenea, o propunere a Kajei Kallas, șefa diplomației europene, pentru un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, care ar include obuze și sisteme de apărare aeriană.
„Ucraina are nevoie de o reechilibrare a raportului de forțe, iar rolul nostru, ca europeni, este să îi permitem să mențină acest echilibru și să ne asigurăm că un eventual armistițiu nu va fi doar o încheiere a conflictului, ci începutul unei negocieri reale”, a explicat un diplomat european.
Șantaj american
De câteva zile, Donald Trump manifestă o agresivitate extremă față de Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „dictator”. Președintele ucrainean a refuzat să semneze un contract abuziv pe care Washingtonul vrea să i-l impună pentru a garanta companiilor americane acces la mineralele strategice ale Ucrainei.
Potrivit agenției Reuters, negociatorii americani au amenințat ulterior că vor întrerupe accesul Ucrainei la serviciul de internet prin satelit Starlink, deținut de compania SpaceX a lui Elon Musk.
Sâmbătă, ministrul polonez responsabil cu digitalizarea a dezvăluit pe rețeaua X că Varșovia plătește și „va continua să plătească” abonamentul Ucrainei la Starlink. „Nu-mi pot imagina ca cineva să decidă să rezilieze un contract pentru un serviciu comercial la care Polonia este parte”, a precizat Krzysztof Gawkowski.
Într-un context în care relațiile transatlantice sunt tot mai fragile de la revenirea lui Donald Trump și se deteriorează zilnic, Emmanuel Macron se va deplasa luni la Washington. Președintele francez, care a construit o relație specială cu omologul său american încă din 2017, intenționează să-i transmită acestuia că nu poate apărea în poziție de slăbiciune în fața lui Vladimir Putin.
Arhitectura securității europene
Joi, va fi rândul premierului britanic Keir Starmer să-l întâlnească la Washington pe liderul de la Casa Albă. Parisul și Londra s-au consultat deja îndeaproape, cele două puteri nucleare europene având un rol esențial în redefinirea arhitecturii de securitate a continentului, în contextul noii poziționări a SUA.
Cu doar câteva ore înainte de alegerile legislative din Germania, liderul creștin-democraților, Friedrich Merz, aproape sigur viitor cancelar, a declarat că dorește să analizeze o posibilă extindere a „umbrelei nucleare” a Franței și Marii Britanii asupra Germaniei. „Niciodată nu am fost martorul unei asemenea accelerări a evenimentelor”, a mărturisit un diplomat european.
Luni, vor avea loc și discuții intense la New York, unde SUA doresc ca Consiliul de Securitate al ONU să se pronunțe asupra unui proiect de rezoluție prin care se cere o „încheiere rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa însă integritatea teritorială a țării. Votul final este programat în cadrul Adunării Generale a ONU.
Luându-i prin surprindere pe toți partenerii săi, Washingtonul a propus vineri acest text, care concurează cu cel redactat de Kiev și europeni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei. Formularea americană a fost apreciată de ambasadorul rus la ONU drept „o idee bună”.
La rândul ei, Comisia Europeană intenționează să prezinte statelor membre un „document alb” privind industria europeană de apărare, având în vedere noul context geopolitic. Acest document va aborda și problema condițiilor de utilizare a echipamentelor militare achiziționate în masă de europeni de la industria americană. Concluziile vor servi drept bază de discuție la următorul Consiliu European, programat pentru 20 martie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.