Pentru unii dintre noi, amintirea celei nopți și a zilelor care au urmat au lăsat urme adânci iar acum ne întrebăm cât de pregătită este țara noastră pentru un astfel de eveniment nefast.
Acest este motivul pentru care DCBusiness a vorbit cu analistului și profesorul de economie Mircea Coșea care a creionat o imagine destul de sumbră a ceea ce va însemna pentru România de azi, mai precis pentru Capitală, un cutremur la fel ca cel sin urmă cu 47 de ani.
Profesorul a opinat că în cazul unui cutremur de amploarea celui din 1977 ”Ar fi o situație de un dezastru încă imposibil de previzionat din punct de vedere al efectelor imediat ca și pe termen lung. Pentru că România nu este pregătită pentru preîntâmpinarea niciunui cataclism, nici natural, nici de altă natură. Nu există o pregătire. Ce înseamnă pregătire? Înseamnă în primul rând renunțarea la festivism, la fel de fel de demonstrații de forță care nu au niciun fel de efect”, a arătat analistul care a amintit de recentul exercițiu de alarmare din București și care de fapt nu are nicio importanță fie că este vorba despre cutremur șie că este vorba despre un potențial război, activități care ”Sunt de fapt niște festivități care se fac într-un loc sau altul, demonstrații ale ISU și ale altora, care, pe fond, nu înseamnă o pregătire. Ce înseamnă pregătire? În primul rând, o rezervă pe care statul trebuie să o aibă pentru necesitățile imediate. Asta înseamnă apă, alimente, medicamente, energie!”.
Milițieni și militari, prezenți la unul din blocurile prăbușite la cutremurul din 1977
Analistul a arătat cât de fragilă este toată infrastructura Bucureștiului, orașul cel mai expus unui cutremur major. Profesorul a dat exemplul sistemului de apă-canal care este unul mult îmbătrânit și care nu poate fi reparat rapid iar de aici, în cazul unui cataclism, populația orașului va fi privată de apă și de încălzire.
O altă problemă semnalată de Mircea Coșea este faptul că la ora actuală nimeni nu mai răspunde de nimic: ”Nu mai există responsabilități, nu se știe cine răspunde de una sau de alta și dau vina unii pe alții. Uitați-vă ce se întâmplă în cazul unor evenimente de mai mică proporție, dar dramatice, cum a fost incendiul de la Ferma Dacilor sau căderea acoperișului internatului sau incendiului de la Crevedia! Cât a durat ca să aflăm cine este responsabil pentru toate astea?” a amintit Coșea care a continuat spunând că Raed Arafat se afișează la toate aceste evenimente, se arată implicat ”își pune o cască în cap, umblă de colo-colo ca să vadă lumea că e prezent oriunde, dar de fapt efectele sunt nule! Nu se întâmplă nimic după”.
Un alt aspect pe care profesorul Coșea l-a scos în evidență este pregătirea din punctul de vedere al stabilității imobilelor iar una dintre lucrurile care îl neliniștesc cel mai mult este știrea conform căreia, multe clădiri construite după 1990 nu respectă normele pentru cutremure. O altă chestiune extrem de îngrijorătoare pe care a amintit-o analistul a fost și faptul că la ora actuală sunt multe clădiri în București care au structurile de rezistență fragilizate și care nu au fost consolidate ”Procentul de clădiri care s-au reparat în vederea preîntâmpinării unor dezastre este extrem de mic la nivelul celui mai important oraș afectat de cutremur”.
Biserica Enei
Situația din București este una precară
Profesorul Mircea Coșea a arătat că dat fiindcă procentul de clădiri reabilitate în Capitală este unul atât de mic încât situația este una precară: ”Nu mai vorbesc de transportul în comun, nu mai vorbesc de dezorganizare! Aici fac o referire la un cutremur care eu l-am trăit, cel din 1977. Atunci, cei care au intervenit imediat, cei care au lucrat non-stop, cei care au scos oamenii de sub dărâmături, cei care au reconstruit au fost soldații, armata. Atunci s-a lucrat numai cu armat, acuma așa ceva nu mai aveam, nu avem voluntariat, un lucru de care nici nu mai discutăm. Specialiștii din construcții nu mai avem iar pe șantiere acum sunt lucrători africani și asiatici! Suntem nepregătiți”.
Profesorul Mircea Coșea și-a exprimat speranța că poate totuși factorii politici, factorii decizionali vor înțelege gravitatea situației cât și necesitatea preîntâmpinării, prevenirii unor consecințe cât și pregătirii pentru rezolvarea efectelor cutremurelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.