Cum va arăta UE după război. Mircea Coșea: Va fi multă dezbinare, iar SUA vor domina în Europa

Simona Haiduc |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV

În România se consideră că, după războiul din Ucraina, Uniunea Europeană va merge pe o direcție de consolidare, de unitate pe fondul problemelor economice comune cu care se confruntă și se vor confrunta statele membre. Eu am însă altă părere. Pentru că, de fapt, acest conflict din Ucraina reprezintă un element de destabilizare a UE ca piață consolidată și integrată, a declarat profesorul Mircea Coșea în exclusivitate pentru DCBusiness.

Pentru că, a explicat analistul, apar elemente care duc la conturarea unor interese naționale mult mai puternice decât cele europene. 

Germania, tot mai izolată

În primul rând, a continuat profesorul Coșea, este problema energiei. ”Această problemă a energiei a fost semnalată de ceva timp de mai multe state europene, în special de Polonia și Ungaria”, Varșovia nevăzând cu ochi buni ”încercarea de a crea un complex industrialo-energetic între Germania și Rusia, în sensul menținerii unei competivități crescut a economiei germane prin procurarea de gaz ieftin din Rusia. Adică s-a ridicat această problemă că, de fapt, aprovizionarea cu gaz rusesc a Europei este, în primul rând, benefică pentru Germania, care are niște legături preferențiale comparativ cu celelalte. Bănuiesc că se vor crea niște curente care vor încerca să iasă din această situație și anumite țări vor încerca să stabilească de relații pentru aprovizionarea cu gaze. Ar fi vorba de Polonia, dar și de Franța și Spania, care se vor orienta cu precădere pe gaze naturale lichefiate. De altfel, Spania deține cel mai mare centru de preluare și de prelucrare a GNL. Deci, este destul de probabil ca aceste state să încerce să iasă din această legătură pe care Germania o are Rusia. Un demers care, pe viitor, ar izola, oarecum Germania din punctul de vedere al politicii energetice europene”, a explicat Mircea Coșea. 

Reorientare agricolă

În al doilea rând, a arătat expertul, ”este problema resurselor alimentare. Un domeniu unde Europa suferă foarte puțin, pentru că nu este o mare importatoare de cereale din Ucraina și Rusia. UE este orientată spre alte piețe, din Asia și Africa. Deci, din acest punct de vedere nu există pericolul unor penurii de materii prime, dar există o anumită încurajare pentru anumite țări, în special a celor din sud, adică Franța, Portugalia, Spania, Italia, de a se reorienta spre producții cerealiere care se cer la export, în special pe segmentele pe care Ucraina și Rusia nu ar mai putea să le satisfacă”. 

Poate singurul progres

În al treilea rând, a continuat inverlocutorul DCBusiness. ”Din punct de vedere al orientărilor generale ale Uniunii Europene, o serie de state membre, dacă nu chiar toate, vor ieși de pe acest drum pe care UE le-a trasat pe cele șapte axe, cu accent pe primele două direcții, repectiv grean deal și digitalizarea. În primul caz se observă deja o anumită renunțare la această axă: de voie, de nevoie se reîntorc la cărbune, la energia nucleară. Digitalizarea este însă mult mai importantă, pentru că anumite țări vor încerca, într-un ritm foarte rapid, să devină principalii producători de elemente de digitalizare pentru industria autor și baterii auto. Pentru că retragerea din Rusia, stoparea investițiilor din această țară, impune o reorintare a acestor activități spre Europa, nu spre Asia, pentru că și acolo sunt probleme. Și spun asta pornind inclusiv de la faptul că, dacă România nu figura deloc pe lista de localizare a producției de baterii pentru autoturismele electrice, acum apare un asemenea interes pentru țara noastră. Cred că, din acest punct de vedere, va fi un progres al Europei”, a punctat profesorul. 

Unii vor cere fonduri suplimentare

În al patrulea rând, vor apărea disensiuni, după părerea mea, destul de mari în legătură cu problema migrației, a spus Mircea Coșea. ”Și așa există deja poziții diferite legate de transferul de persoane din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, precum Asia, însă acum acest exod ucrainean va acutiza și mai mult această problemă. Uniunea Europeană va fi pusă în fața unei decizii de a reglementa acest exod în condițiile în care unele țări vor cere fonduri suplimentare care vor veni în paralel cu PNRR-urile, altele vor impune, pur și simplu, anumite restricții. 

România este un exemplu

În sfârșit, în al cincilea rând. Acest război va crea, din nou, o disensiune între Statele Unite și Uniunea Europeană. Pentru că, în contextul acestui conflict, SUA și-au întărit foarte mult poziția în Europa prin elemente militare care, implicit, atrag și elemente economice. Altfel spus, SUA devin în UE mult mai puternice în Europa din punct de vedere al prezenței lor militare și economice decât Uniunea Europeană o poate face în anumite zone. România este un exemplu, unde SUA ar putea fi mult mai importante ca partener față de UE. Iar ideile privind crearea unor armate europene sunt deja caduce, ceea ce va duce la apariția unor situații destul de neplăcute în industria de apărare a Europe, care spera într-o revigorare masivă ca urmare a înfiițării unei forțe armate europene. 

Cu alți conducători

Deci, pe ansamblul, eu văd o complicare a lucrurilor, nu o consolidare europene. Sigur că lucrurile pot avea și o altă direcție, dar, o spun foarte direct, cu alți conducători. Dacă Uniunea Europeană reușește să aducă în fruntea ei adevărați oameni politici, nu birocrați, prieteni sau rude ale unor influenți oameni politici, atunci este posibil ca evoluția să fie alta. Deocamdată însă la nivelul UE este promovată o politică de calitate mediocră. 

Citește și 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9764
Diferența -0.0001
Zi precendentă 4.9765
USD
Azi 4.7176
Diferența 0.0119
Zi precendentă 4.7057
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9764 RON
USD flag1 USD = 4.7176 RON
GBP flag1 GBP = 5.9544 RON
CHF flag1 CHF = 5.3172 RON
AUD flag1 AUD = 3.0468 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3484 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0304 RON
NOK flag1 NOK = 0.4249 RON
SEK flag1 SEK = 0.4287 RON
XAU flag1 XAU = 393.2836 RON
Monede Crypto
1 BTC = 428185.93RON
1 ETH = 14529.03RON
1 LTC = 432.32RON
1 XRP = 5.32RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.58%
6 luni: 5.62%
12 luni: 5.66%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17482.90-0.88%
BET-BK3261.30-1.09%
BET-EF938.80-0.70%
BET-FI60762.62-0.18%
BET-NG1230.49-0.68%
BET-TR38558.07-0.88%
BET-TRN37478.01-0.88%
BET-XT1499.72-0.80%
BET-XT-TR3251.43-0.80%
BET-XT-TRN3167.08-0.80%
BETAeRO940.84-0.93%
BETPlus2587.70-0.82%
RTL38690.95-0.89%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

Comunicate de presa

Montare de panouri solare / Foto: Freepik
Transelectrica / FOTO: Facebook

Investiții pentru închiderea inelului de 400 kV al României

Marți a avut loc prima întâlnire după semnarea...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel