Un proiect vizionar, autentic şi inovator a câştigat Concursul Internaţional de Soluţii pentru Platforma Industrială Rulmentul. Abordarea poate duce la dezvoltarea integrată a Braşovului, inclusiv în comun cu Sânpetru. Proiectul poate deveni un prototip pentru regenerarea altor situri industriale din România. Implementarea va face Rulmentul primul sit de patrimoniu cultural industrial din România

Proiectul propune păstrarea a peste 60% din spaţiu pentru a fi un parc public şi va duce la dezvoltarea întregului oraş.

Concursul Internaţional de Soluţii a fost organizat de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Braşov, Covasna, Harghita a OAR iar autoritatea contractantă este Primăria Municipiului Braşov.

Proiectul câștigător în competiția organizată pe 3 iunie 2024, a fost propus de JB Arhitectura, ADN Birou de Arhitectură, Beros Abdul Arhitecţi Asociaţi.

Obiectivul principal al concursului a fost selectarea celei mai bune soluţii pentru regenerarea urbană a fostei Platformei industriale Rulmentul, în vederea atribuirii contractului de proiectare. 

Competiţia a vizat regenerarea urbană a Platformei Industriale Rulmentul Braşov, prin:

• stabilirea unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen mediu şi lung pentru regenerarea Platformei industriale Rulmentul;
• amenajarea unui spaţiu verde / public cu o suprafaţă de aproximativ 11 hectare, cuprinzând amenajări ale suprafeţelor neconstruite, dar şi amenajări ale construcţiilor existente în perimetrul indicat, obiectiv ce va fi proiectat pentru a deveni nucleul principal al întregului ansamblu, putând conecta viitoare funcţiuni aşezate perimetral;
• reabilitarea unor construcţii cu certă valoare patrimonială (Ansamblul Hangar 6) şi transformarea acestora într-un centru cultural.

Rulmentul Brașov, un sit de patrimoniu 

Scopul Concursului Internaţional Rulmentul a fost acela de a selecta cea mai bună soluţie pentru regenerarea urbană a zonei de nord a Braşovului. Acest proces este de amploare şi de lungă durată si necesită o abordare integrată, multidisciplinară şi etapizată. Viziunea propusa trebuie să servească societăţii ca un act cultural de interes public şi trebuie să fie în conformitate cu prevederile în vigoare ale legislaţiei româneşti privind desemnarea contractelor de achiziţie publică.

Fosta platformă industrială Rulmentul este una dintre cele mai importante şi ultimele rezerve imobiliare ale oraşului Braşov, comparabilă cu dimensiunea centrului istoric. Faptul ca administraţia locala a oraşul Braşov este proprietarul majorităţii terenului (32,54 ha din 52 ha), creează oportunitatea implementării unei viziuni benefice pentru oraş. Prin transformările succesive ale secolului al XX-lea, situl a devenit martor al unor momente semnificative care caracterizează trecutul industrial, care ar putea servi drept piatră de temelie pentru dezvoltarea sa viitoare.

Cu toate acestea, deşi are un potenţial spaţial deosebit, sitului îi lipseşte un concept şi o abordare integrată care să valorifice aspectele tangibile şi intangibile ale patrimoniului industrial si posibilităţile de reutilizare.

Juriul apreciază intenţia autorităţilor oraşului de a revitaliza situl într-un spaţiu public contemporan şi de a organiza un concurs internaţional, pentru a obţine cea mai bună soluţie privind conservarea şi revitalizarea urmelor industriale autentice. Interesul celor 32 de participanţi care au propus idei de îmbunătăţire a acestui sit complex şi interesant, precum şi diversitatea abordărilor lor, evidenţiază necesitatea concursului organizat temeinic de către Ordinul Arhitecţilor din Romania. În egală măsură, dovedeşte atenţia internaţională acordată acestei teme de concurs pentru fosta platformă industrială Rulmentul, abordată din perspectiva peisajului cultural industrial compus din toate elementele existente pe sit (clădiri, infrastructura, vegetaţie etc.).

Juriul a apreciat în mod deosebit proiectele care au cercetat, analizat şi interpretat în mod creativ calităţile moştenirii industriale, construite şi naturale, asociate cu identitatea, istoria si memoria sitului. Au fost evaluate în mod deosebit conceptele care au pus in valoare complexitatea peisajului, a artefactelor industriale şi a elementelor construite, oferind soluţii pentru problemele urbane, conexiunile şi facilităţile sociale deficitare. Juriul a analizat, de asemenea, aspecte legate de peisaj şi design urban, prin filtrul ecologic esenţial pentru viitorul spaţiu public care devine o noua coloană vertebrală urbană.

În urma deliberărilor juriului au fost selectate proiectele câştigătoare:

PREMIUL I - Proiectul cu numărul 121 - AJ1001 - JB ARHITECTURA, ADN BIROU DE ARHITECTURĂ, BEROS ABDUL ARHITECŢI ASOCIAŢI

Autori principali: JBA - Johannes Andreas Bertleff, Dana Cucoreanu; ADNBA - Andrei Şerbescu, Eduard Untaru, Roberta Frumuşelu, Adrian Untaru; BAA - Christian Beros

Co-autor: Alexandru Belenyi, Diana Valentina Bogdan, Liviu Creoşteanu, Raluca Grecea, Andrei Mitrea

Colaboratori arhitectură: Amina Alchihabi, Sebastian Balaci, Mara Bejan, Ruxandra Chiriţă, Simina Cîrneanu, Iris Comănescu, Ilinca Mărăcine, Andrada Neagu, Sorin Olteanu, Andreas Samanis, Rebecca Tomoială, Ionuţ Ursachi, Adrian Bratu (Visualizations), Andrei Răzvan (Visualizations), Antonia Gherasim

Colaboratori specialităţi: Horia Preduş (Sistematizare Verticală)

Ce se schimbă la Rulmentul

"Proiectul identifică în mod convingător calităţile existente ale patrimoniului industrial, rămăşiţele intervenţiilor trecute, urmele construite şi sistemele naturale, cum ar fi vegetaţia şi râul Timiş, ca elemente esenţiale pentru o nouă viziune asupra Platformei Rulmentul din Braşov. Conceptul se concentrează pe reabilitarea sitului, caracterizat drept un peisaj industrial neierarhic, prin reutilizarea elementelor existente şi reactivarea unor zone mai mari, cum ar fi cartierele rezidenţiale recente, pentru a forma un ţesut urban centrat în jurul unui nou parc public, conectându-l la oraşul Braşov. Juriul susţine perspectiva proiectului conform căreia este necesară dezvoltarea unei strategii la nivelul întregului oraş pentru a consolida legăturile, în special în ceea ce priveşte infrastructura şi furnizarea de noi facilităţi (de exemplu, şcoli şi grădiniţe).

Propunerea sugerează adăugarea a două noi inele de legătură în sud (Zaharia Stancu şi Henri Coandă) prin sensuri giratorii şi extinderea conexiunilor către nordul comunei Sânpetru. Acest concept este eficient deoarece pune accent pe trasee prietenoase pentru pietoni şi biciclişti, menţinând coeziunea sitului fără întreruperi majore datorate infrastructurii rutiere.

Proiectul oferă o viziune urbană care permite regenerarea socială şi ecologică fără a limita utilizarea sau dezvoltările viitoare. Faza propusă, împărţită în patru etape de câte 10 ani fiecare, este convingătoare, începând cu noua structură de parc public. Echilibrul între spaţiul destinat parcului şi suprafeţele construite respectă cerinţele proiectului, cu următoarea împărţire:

- 63% parc public (aproximativ 50% parc, 10% sporturi în sala acoperită C25, 1,5% parc interior în sala C25)
- 21% suprafeţe construite
- 15,2% infrastructură (5% trasee pietonale, 6% spaţii comune, 0,4% piste pentru biciclete, 2,5% parcări, 1,5% căi ferate)

Viziunea oferă o schimbare convingătoare de scară, bazată pe consolidarea a ceea ce există deja, oferind noi momente în locuri autentice, descoperite şi cartografiate în verdele şi solul existent între hangare şi hale industriale. Acest nou parc public central este realizat prin intervenţie şi gestionare minime. Dezvoltarea sistemului natural şi a vegetaţiei din jurul râului Timiş în nord este un element de legătură şi de îmbogăţire a parcului, în special între cele două dealuri ale depozitului de deşeuri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.