Iată ce prevede documentul: 

"Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

Art.1 - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr.38/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare."

Normele de aplicare pot fi studiate dând click aici. 

"Venitul minim de incluziune este un beneficiu de asistență socială acordat din bugetul de stat, stabilit pe baza testării veniturilor și mijloacelor de trai ale familiei și persoanei singure în condițiile art. 8 alin.(2) din Legea asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Venitul minim de incluziune se acordă lunar și se compune din două categorii de ajutoare financiare, respectiv ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii.
(3) În funcție de componența familiei și nivelul venitului net ajustat al acesteia, venitul minim de incluziune poate fi constituit din:
a) ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii.
b) ajutor de incluziune, exclusiv.
c) ajutor pentru familia cu copii, exclusiv.
(4) Familiile și persoanele singure aflate în situație de dificultate, definite la art.1 alin.(2) din lege, pe lângă venitul minim de incluziune pot beneficia de:
a) măsuri de asistență socială complementare, acordate în bani și/sau în natură prevăzute la art. 3 alin.(3) din lege;
b) ajutoare de urgență și/sau ajutoare comunitare și alte măsuri prevăzute la art.4 din lege", se arată în document.

Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune

"Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente celor două categorii de ajutoare financiare care se stabilesc în funcție de încadrarea în limitele veniturilor nete lunare ajustate prevăzute la art.9 alin.(3) din lege.

Sunt eligibile pentru acordarea venitului minim de incluziune familia și persoana singură ale căror venituri nete lunare ajustate se situează în următoarele nivele maxime:
a) maxim 700 lei /membru de familie, pentru situația prevăzută la art. 4 alin.(3) lit.a);
b) maxim 275 lei/membru de familie, pentru situația prevăzută la art. 4 alin.(3) lit.b), cu
excepția persoanei vârstnice pentru care nivelul maxim este de 400 lei;
c) maxim 700 lei /membru de familie, pentru situația prevăzută la art. 4 alin.(3) lit.c).

În scopul stabilirii venitului net lunar ajustat, precum și a cuantumului ajutorului de incluziune, pe membru de familie, în sensul alin.(1) se înțelege suma coeficienților de echivalență raportați la dimensiunea familiei, potrivit următorului exemplu:

Ex.: o familie compusă din 4 persoane, se va evalua astfel:
- număr persoane = 4 din care 2 adulți și 2 copii
- suma coeficienților de echivalență = 1+0,5+0,5+0,5 = 2,5
- număr membrii de familie în sensul alin.(2) = 2,5.

Venitul net lunar ajustat se calculează prin aplicarea coeficienților de echivalență, prevăzuți la art.9 alin.(2) din lege, la venitul net total al familiei/persoanei singure realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

Fracțiunile în bani, rezultate din calculul venitului net ajustat se rotunjesc la 1 leu în
favoarea beneficiarului.
Venitul net ajustat al familiei se stabilește pe membru de familie.", se mai arată în normele de aplicare.

Stabilirea cuantumului ajutorului de incluziune

"Art.12 - (1) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune stabilit de lege este de 275 lei/lună/membru de familie, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, pentru care cuantumul maxim este de 400 lei/lună.
(2) Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei/persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut la alin.(1) și cuantumul venitului net ajustat calculat conform formulei prevăzută la art.10, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
(3) Dimensiunea familiei se stabilește aplicând formula prevăzută la art.6 alin.(3) si art.9.
(4) Venitul net ajustat se stabilește aplicând formula prevăzută la art.6 alin.(3) si art. 10.
(5) Formula de calcul a ajutorului de incluziune este următoarea:
(Cmax – Vaj) x Dfam = Cajinc
Cmax reprezintă cuantumul maxim al ajutorului de incluziune prevăzut de lege.
Vaj reprezintă venitul net ajustat/membru de familie.
Cajinc reprezintă cuantumul ajutorului de incluziune care se acordă beneficiarului."

Citeşte şi: Venitul minim de incluziune, decizie în Guvern. Bani pentru românii vulnerabili - cine beneficiază şi ce sume sunt acordate

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, prin care se implementează reforma privind venitul minim de incluziune (VMI), la care Guvernul s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025,  este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

Printre reglementările aduse de ordonanța de urgență adoptată astăzi în vederea  eficientizării sistemului de asistență socială, amintim: 

- constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie;

- eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR), prin menținerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta;

- introducerea unor categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condițiile Legii nr.111/2022;

- admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, respectiv accesul la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

- actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate:

- majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent, în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei);

- majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

- conectarea beneficiarilor de VMI la sistemul de servicii sociale:

- împărțirea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale;

- înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor  de VMI ca solicitanți de servicii sociale;

- obligativitatea realizării evaluării nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție;

- facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular  standardizat  (fișa unică de  verificare), cu o secțiune pentru verificarea datelor și informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune pentru evaluarea nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate  în care se pot  afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI;       

- creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale;

- clarificarea atribuțiilor personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.

Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016.

Informații suplimentare:

Aplicarea Legii nr. 196/2016 a fost prorogată succesiv până în anul 2023, pentru corelarea cu obiectivele și țintele asumate în PNRR și cu termenele prevăzute pentru reformele în domeniul digitalizării, urmând ca intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2016 să aibă loc la data de 1 ianuarie 2024. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.