Simptomele pe care COVID-19 le provoacă sunt cel mai adesea asociate cu tractul respirator (tuse, durere în gât, dificultăți de respirație, insuficiență respiratorie etc.). Cu toate acestea, la mulți pacienți, sunt implicate și alte sisteme de organe: până la 84% dintre persoanele cu COVID-19 sever au semne și simptome neurologice, inclusiv anosmie, convulsii, accident vascular cerebral, pierderea cunoștinței sau confuzie. Un studiu privind sindromul post-acut al COVID-19 a raportat, de asemenea, că 76% dintre pacienți au raportat tulburări cognitive și diverse simptome psihiatrice. În prezent, este clar că infecția cu SARS-CoV-2 are un anumit impact asupra creierului uman. Cercetătorii explică acum modul în care virusul afectează vascularizația creierului, scrie Science & Vie.

O breșă în bariera hemato-encefalică

Deși infectarea directă a creierului este încă discutată, genomii virali ai SARS-CoV-2 au fost detectați în creierul și în lichidul cefalorahidian al unor pacienți, ceea ce susține ideea că virusul are acces la creier. În plus, ARN-ul viral a fost găsit în sângele persoanelor infectate, iar proteinele virale au fost detectate în celulele endoteliale din creierul acestora, ceea ce sugerează că virusul ajunge în creier prin intermediul fluxului sanguin.

Vasele de sânge sunt compuse din celule endoteliale. Bariera hemato-encefalică, ce este responsabilă pentru izolarea sistemului nervos central de fluxul sanguin - împiedicând astfel pătrunderea substanțelor străine sau toxice în creier și măduva spinării - conține, de asemenea, celule endoteliale, iar supraviețuirea acestora este, prin urmare, esențială pentru menținerea funcțiilor vasculare și pentru buna funcționare a creierului. Cercetătorii s-au concentrat asupra acestor celule în special pentru a înțelege mai bine mecanismele care stau la baza simptomelor neurologice post-infecție. Rezultatele lor au fost publicate în revista Nature Neuroscience.

COVID-19. Noua subspecie a variantei Delta, monitorizată atent. E motiv de îngrijorare?

Studiile efectuate pe modele animale infectate, precum și examinarea cortexului pacienților care au murit din cauza infecției cu SARS-CoV-2, au arătat că infecția a dus la moartea celulelor endoteliale cerebrale. Cercetătorii raportează că au observat un număr crescut de tuburi goale ale membranei bazale, cunoscute sub numele de "vase filare", care sunt pur și simplu rămășițe ale capilarelor sanguine, goale de celule endoteliale. Fără prezența acestor celule esențiale, bariera hemato-encefalică nu își mai poate îndeplini funcția.

Pierderea temporară a alimentării cu sânge a creierului

Potrivit oamenilor de știință, moartea celulelor endoteliale vasculare din creier poate afecta acest organ în două moduri diferite. În primul rând, moartea celulară poate duce la o rupere temporară a barierei hematoencefalice, provocând microhemoragii în zone în care sângele nu ar trebui să aibă acces.

În plus, din cauza prezenței vaselor fantomă "goale", poate provoca, de asemenea, o scădere a fluxului sanguin în anumite zone ale creierului - ceea ce duce la moartea pacientului în cele mai grave cazuri. "Această conștientizare a gravității infecției cu SARS-CoV2 și a consecințelor sale asupra bunei funcționări a creierului nostru este crucială pentru a permite cea mai bună gestionare posibilă a pacienților infectați în anii următori", subliniază Vincent Prévot, director de cercetare la Inserm.

Ceea ce a rămas de făcut a fost să elucidăm cauzele exacte ale acestei morți celulare. Cu ajutorul unor tehnici avansate, echipa a descoperit că SARS-CoV-2 este capabil să creeze foarfece moleculare în celulele endoteliale pe care le infectează, folosind propriul său material genetic. Aceste "foarfeci" - o protează numită MPRO - rup legăturile peptidice ale unei proteine numite NEMO. Această proteină nu numai că este implicată în cascadele de semnalizare care reglează transcrierea multor gene, dar modulează și supraviețuirea celulară (previne apoptoza și necroptoza). Fără această proteină, care este esențială pentru supraviețuire, celulele endoteliale mor.

Potrivit studiului, daunele cauzate de moartea celulelor endoteliale sunt, din fericire, reversibile. 

Însă oamenii de știință se întreabă care sunt consecințele pe termen lung ale acestei perioade în care creierul pacienților primește mai puțin sânge. Aceștia cred că unele persoane care au contractat boala ar putea fi predispuse la dezvoltarea anumitor tulburări cognitive - o ipoteză care rămâne de verificat prin cercetări suplimentare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.