EXCLUSIV Cum este apărat Neptun Deep. MApN confirmă existența unor planuri secrete și monitorizarea permanentă a zonei

Avion F-16
Aeronavă F-16 / Foto: arhiva MApN, Laurențiu Turoi
MApN explică cine conduce intervenția în cazul unui atac asupra Neptun Deep și ce mecanisme militare și NATO pot fi activate.

Ministerul Apărării Naționale confirmă existența unor planuri interinstituționale pentru protejarea infrastructurii Neptun Deep, însă detaliile operative sunt secrete. În cazul unei amenințări militare, Armata are responsabilitatea conducerii acțiunilor și poate interveni pentru neutralizarea dronelor, arată MApN într-un răspuns transmis DCBusiness.

Răspunsul ministerului este datat 18 august 2026. Două zile mai târziu, mecanismul descris de instituție a fost pus în practică după descoperirea unei drone maritime cu explozibil la câteva sute de metri de lucrările din zona Neptun Deep.

A fost creată o celulă de comandă, două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol cu ordin de tragere, iar o echipă EOD a Forțelor Navale a fost trimisă pentru neutralizarea completă a dispozitivului.

MApN evită să spună dacă Neptun Deep este oficial infrastructură critică

DCBusiness a întrebat Ministerul Apărării dacă platforma Neptun Alpha și conducta submarină Neptun Deep sunt considerate obiective de infrastructură critică pentru care este necesară protecția militară.

MApN nu a răspuns direct dacă obiectivele sunt înscrise oficial într-o categorie juridică de infrastructură critică, dar a confirmat caracterul strategic al proiectului.

„Infrastructura aferentă proiectului Neptun Deep este protejată în raport cu importanța sa strategică pentru securitatea energetică a României, potrivit responsabilităților instituțiilor competente”, a transmis ministerul.

Răspunsul nu precizează instituția care asigură paza zilnică și nici mijloacele aflate permanent în apropierea platformei și a conductei submarine.

Citește și: EXCLUSIV Cine vede dronele care se apropie de Neptun Deep. Răspunsul surprinzător al ANR

Armata preia conducerea în cazul unei amenințări militare

Conducerea operațională depinde de natura incidentului și de instituțiile care au competențe legale în domeniul respectiv.

„În cazul unei amenințări militare, MApN are responsabilități privind conducerea acțiunilor militare, în cooperare cu celelalte autorități competente”, arată ministerul.

Incidentul din 20 august a urmat această succesiune. După semnalarea dronei de către o navă comercială și transmiterea informației prin Garda de Coastă, la nivelul MApN a fost creată o celulă de comandă.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că a fost solicitată la nivelul NATO preluarea comenzii de către Armata Română, iar decizia de neutralizare a fost luată în coordonare cu președintele României.

Două aeronave F-16 au primit ordin de tragere. Drona a fost lovită cu tunul de bord al uneia dintre aeronave, fără a fi distrusă complet. Militarii EOD ajunși ulterior în zonă au neutralizat dispozitivul, iar verificările au confirmat că acesta transporta explozibil. Reuters

Există planuri, dar detaliile sunt secrete

MApN confirmă că protejarea infrastructurii strategice offshore nu este improvizată de la un incident la altul.

„Există mecanisme și planuri de cooperare interinstituțională pentru protecția infrastructurilor de importanță strategică. Detaliile operative nu sunt informații publice”, precizează ministerul.

Instituția nu a comunicat cine participă la aceste planuri, cum sunt distribuite responsabilitățile și în cât timp trebuie să intervină fiecare structură.

MApN spune și că participă la exerciții interinstituționale care includ scenarii privind protejarea infrastructurilor strategice. Ministerul nu a confirmat însă dacă a fost simulat în mod explicit un atac asupra platformei Neptun Alpha, a conductei submarine sau a navelor care deservesc proiectul.

Zona este monitorizată permanent

Întrebat dacă Forțele Navale sau Forțele Aeriene desfășoară misiuni permanente sau periodice de supraveghere în zona Neptun Deep, ministerul a răspuns că monitorizarea este continuă.

„MApN asigură monitorizarea permanentă a spațiului aerian și maritim de interes. Detaliile privind misiunile și mijloacele utilizate nu sunt comunicate din motive de securitate operațională”, arată instituția.

Formularea nu permite stabilirea existenței unei nave militare, a unei aeronave sau a unui sistem radar dedicat exclusiv proiectului Neptun Deep.

De altfel, drona din 20 august a fost observată inițial de o navă comercială, nu printr-un sistem de supraveghere identificat public de autorități.

Cu nouă zile înainte, două drone de tip Gerbera aflate în derivă în aceeași regiune fuseseră, de asemenea, semnalate de o navă civilă. Acestea au fost distruse controlat de scafandrii militari.

Poate fi neutralizată o dronă înainte să ajungă la platformă

Ministerul Apărării susține că legislația permite intervenția împotriva unui sistem fără pilot care reprezintă un pericol.

„Autoritățile competente pot lua măsuri împotriva unei drone care reprezintă o amenințare, în condițiile și limitele prevăzute de lege”, arată răspunsul transmis DCBusiness.

MApN nu a precizat cine stabilește caracterul ostil al dronei, ce nivel de risc trebuie constatat înainte de deschiderea focului și cine emite ordinul final în diferitele scenarii posibile.

Ministerul afirmă că își dezvoltă și adaptează permanent capacitățile pentru contracararea noilor amenințări, inclusiv a sistemelor fără pilot. Proiecte considerate relevante pentru acest domeniu au fost incluse și în portofoliul SAFE.

Răspunsul nu arată însă dacă în zona Neptun Deep există deja mijloace dedicate pentru detectarea și neutralizarea dronelor maritime de mici dimensiuni.

Incidentul ar putea duce la consultări NATO

Amplasarea proiectului în Zona Economică Exclusivă ridică o problemă diferită față de un atac asupra teritoriului național.

Întrebat ce mecanisme NATO ar putea fi activate în cazul unui atac asupra platformei, MApN a indicat posibilitatea consultărilor între aliați.

„În cazul unei amenințări la adresa securității României pot fi solicitate consultări între aliați, inclusiv în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. Măsurile ulterioare depind de natura incidentului și de deciziile aliate”, arată ministerul.

Articolul 4 permite unui stat membru să solicite consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate.

MApN nu a precizat dacă un atac asupra platformei sau asupra conductei din Zona Economică Exclusivă ar putea determina activarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de articolul 5. Răspunsul ministerului se limitează la articolul 4 și la posibilitatea acordării unui sprijin aliat stabilit în funcție de situația concretă.

România beneficiază, potrivit MApN, de mecanisme NATO pentru cooperare, supraveghere și schimb de informații. Eventualele măsuri de sprijin trebuie însă aprobate de autoritățile naționale și aliate.

Rolul grupului naval format de România, Bulgaria și Turcia

Protecția Neptun Deep nu a fost prezentată de MApN drept o misiune individuală și permanentă a grupului MCM Black Sea, format de România, Bulgaria și Turcia.

Ministerul precizează că misiunile grupului vizează securitatea maritimă, libertatea navigației și combaterea amenințărilor generate de mine. Cooperarea poate contribui însă și la securitatea infrastructurii maritime critice.

Cele trei state au convenit în luna iulie extinderea activităților grupului către misiuni pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Neagră. Până în prezent, România, Bulgaria și Turcia au neutralizat împreună peste 150 de mine aflate în derivă pe rutele comerciale și energetice, potrivit datelor citate de Reuters.

Care sunt vulnerabilitățile recunoscute de MApN

Ministerul nu a enumerat deficiențe concrete de ordin tehnic sau legislativ, dar a indicat trei mari probleme: complexitatea mediului offshore, diversitatea amenințărilor și nevoia unei coordonări permanente între instituțiile naționale și aliați.

Răspunsurile MApN și ANR arată că protecția proiectului este împărțită între instituții cu atribuții diferite. Autoritatea Navală asigură siguranța navigației, însă propriul radar nu acoperă platforma și nu poate identifica dronele maritime. Amenințările militare intră în responsabilitatea MApN, care afirmă că zona este monitorizată permanent, dar nu face publice sistemele și mijloacele utilizate.

Intervenția din 20 august a demonstrat că România are cadrul legal și capacitatea militară de a neutraliza o amenințare în apropierea Neptun Deep. În același timp, faptul că trei drone au fost descoperite în zonă în mai puțin de două săptămâni arată presiunea crescândă asupra infrastructurii energetice care ar urma să transforme România într-unul dintre cei mai importanți producători de gaze din Uniunea Europeană.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close