Încă o dată, Vladimir Putin a ridicat amenințarea războiului nuclear în timpul discursului său adresat națiunii. O formă de intimidare față de opinia publică occidentală, dar și un paravan pentru a ascunde slăbiciunile Rusiei. Unul dintre ele, dar cel mai puternic din punctul de vedere al impactului. 

La sprijinul demonstrat al Occidentului pentru Ucraina, Kremlinul a răspuns cu o nouă amenințare de răspuns nuclear. Pentru experți, cuvintele rostite de Putin în discursului său către națiune servesc mai multor scopuri. Înainte de toate, este o formă de intimidare a opiniei publice occidentale. 

Este, de asemenea, o reamintire a faptului că arsenalul său a fost suficient de amenințător pentru ca rușii să atace Ucraina fără a provoca o conflagrație generală. Dar cu trei săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, „acest tip de declarație are un scop politic intern, pentru a menține efortul de război și trupele mobilizate”, a explicat pentru AFP Héloïse Fayet, expert la Institutul francez pentru relații internaționale.

Un raport echilibrat

Ea consideră însă că raportul disuasiv este relativ echilibrat (față de cu arsenalul nuclear al Alianței Atlantice, Regatul Unit și Franța). „Până acum, doctrina nucleară rusă publicată în 2020 a fost respectată”, subliniază Fayet. 

Două obiective

Cu „operațiunea sa specială” din Ucraina, „Rusia caută două efecte: ruperea sistemului de securitate transatlantic și preluarea Ucrainei”, a amintit Philippe Gros, cercetător la Fundația pentru Strategii.

Scopul: redesenarea hărții de securitate a Europei. „La ruși, acest război este văzut ca preventiv. Ei spun că lumea nu s-a organizat decât prin război”, a subliniat generalul Christophe Gomart. Dar după doi ani de război, linia frontului nu avansează pe cât a planificat Putin. 

Iată de ce, el are nevoie de alt paravan, construit tot din vorbe rostite la diferite evenimente, toate transmise de televiziiuni. Putin la o fabrică, Putin printre oameni, Putin în aer liber. Calm, dar inexpresiv. Altă dată mai zâmbea. Acum nu mai poate, pentru că trebuie să-i facă pe oameni să nu vadă slăbiciunile țării lor. 

Pentru că dacă Rusia a reușit să-și alimenteze baza industrială existentă, a trebuit să se confrunte cu multe constrângeri: lipsă de personal, mașini-unelte, aparatură performantă, plus sancțiunile occidentale. „Putin cere 5,5 milioane de obuze, dar industria poate oferi doar 2,5 milioane, cu doar un sfert mai mult decât anul trecut”, asigură Philippe Gros.

„Nici Ucraina și nici Rusia nu au capacitatea de producție pentru lupte de mare intensitate”, subliniază el, precizând că la Avdiivka, „rușii au pierdut mai multe tancuri decât au reușit să construiască într-un an. Iar când la ei se strică ceva, nici că se mai poate repara”.

Fragilități

Anunțul de joi privind interzicerea exporturilor de benzină pentru următoarele șase luni a fost interpretat de ucraineni drept rodul succesului loviturilor lor asupra platformelor de producție rusești.

„Rusia acumulează fragilități”, observă Tatiana Kastouéva-Jean, directorul centrului Rusia-Eurasia al Institutului Francez de Relații Internaționale. Trebuie să finanțeze efortul de război, cheltuielile sociale și să investească în regiunile anexate. În sectorul privat, „companiile caută noi lanțuri de aprovizionare și se tem de amenințarea cu sancțiuni secundare, deoarece băncile din Emirate și China încep să refuze tranzacțiile”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.