Cu toții avem în vedere scenariul inițial: coronavirusul responsabil pentru actuala pandemie, Covid-19, ne-a venit de la un animal, probabil liliacul sau pangolinul (șarpele a fost exclus din acest algoritm), într-o piață din orașul Wuhan, China. Dar care este mecanismul prin care un vorus face saltul de la o specie la alta? Astfel de întrebări i-au fost puse lui Etienne Simon-Lorière.

Întrebat despre cum poate un coronavirus să treacă de la animal la oameni profesorul Etienne Simon-Lorière a spus că animalele purtătoare excretează virusul prin nas sau gură iar oamenii manevrează aceste animale cu mâinile goale după care își ating fețele cu mâinile. Probabil că acest lucru s-a ântâmplat de mai multe ori deoarece ca infecția să aibă loc este necesar să facă un pas pentru a se lipi efectiv de celulele umane. Acest lucru se face printr-o proteină iar pentru a se lipi de celule rebuie să fie compatibilă cu acea celulă. Odată acest pas a fost făcut, coronavirusul a ajuns la rasa umană.

”Atunci când un virus infectează o specie nouă, începe o nouă traiectorie evolutivă”, a explicat Lorière.

Ca și în selecția naturală, cele mai eficiente mutații se întâmplă de fiecare dată când virusul se reproduce în celulele infectate astfel că virusul evoluează. Coronavirusurile evoluează puțin mai lent decât alte virusuri ARN, deoarece au un mic sistem de re-citire a genelor după fiecare replicare: unele dintre mutațiile care s-au întâmplat aleator sunt apoi corectate. Putem observa evoluția lor datorită secvențierii genomului lor efectuate pe probe prelevate de la persoane bolnave, combinate cu analize filogenetice.

ATENȚIE! Avertismentul unui medic despre telefoane mobile și Covid-19

La întrebarea dacă Covid-19 a suferit mutații și dacă a devenit mai virulent, profesorul a spus că: ”Uneori, observăm adaptarea unui nou virus la specia umană, activată de mutații care îl pot face mai transmisibil sau mai virulentă ...”.

Înțelegem că o adaptare este în derulare atunci când o mutație are succes și se răspândește printre pacienți. În cazul SARS-CoV-2, nu există un semnal fiabil potrivit căruia se adaptează la om. Mutațiile înregistrate până acum apar într-un mod complet stocastic (aleatoriu). O altă tehnică pentru verificarea efectului mutațiilor observate este infectarea animalelor cu variante ale virusului, purtând mutații diferite, pentru a observa dacă acestea influențează virulența lor.

”Însă acum ar fi pură speculație să afirmăm că virusul a devenit mai virulent. Va fi nevoie de luni sau ani pentru a afla”, a apreciat Lorière.

Specialistul Institutului Pasteur a mai spus că virușii ARN stârnesc îngrijorare deoarece sunt unii care evoluează foarte rapid. Această ușurință de schimbare devine problematică în contextul bolilor emergente. Deoarece prezintă o mare variabilitate genetică, pot dobândi rapid mutațiile necesare pentru a trece la o nouă gazdă (cum ar fi oamenii). Și aceste schimbări rapide continuă să fie o problemă pentru oameni, din cauza lipsei răspunsului sistemului nostru imunitar, la fel ca și virusul gripal, care ne poate reinfecta de la an la an.

Întrebat dacă Covid-19 poate deveni o boală sezonieră, Etienne Simon-Lorière a spus că acest lucru nu s-a întâmplat cu SARS, în 2003, cea mai ”apropiată rudă” a Covid-19, cei doi viruși având același ARN în proporție de 80%. Acest lucru ducela supoziția că nici de această dată Covid-19 nu se va transforma într-o boală sezonieră, dar nici această supoziție nu este una garantată.

Concluzia care se poate trage din cele mai recente epidemii este că această familie de viruși este cea mai capabil să sară de la o specie la alta, motiv pentru care trebuie să fim cu toții foarte atenți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.