Cum a ajuns Sri Lanka într-o criză economică imposibilă, în COPAPS, practic

Simona Haiduc |
Data actualizării: | Data publicării:
Oamenii au ocupat reședința prezidențială, premierul și-a anunțat demisia
Oamenii au ocupat reședința prezidențială, premierul și-a anunțat demisia

Sri Lanka se confruntă cu cea mai gravă criză economică de la dobândirea independenței, în 1948. Este rezultat al prăbușirii sectorului turistic și al unor decizii economice, fiscale și agricole dezastruoase.

Inflație record, penurie de electricitate, alimente și combustibil... Sri Lanka se confruntă cu cea mai gravă criză politică și economică începând din 1948. Învinuit pentru situația catastrofală a țării, președintele Gotabaya Rajapasksa a acceptat să demisioneze, după ce a fost forțat să fugă din conacul său, invadat, sâmbătă, de mulțimea furioasă.

Covid-19 și atentate cu bombă

Economia Sri Lankăi se află în colaps. În iunie, inflația a ajuns la 54,6%, al nouălea record lunar consecutiv, iar PIB-ul a scăzut cu 1,6% în primul trimestru. Guvernul a intrat deja în incapacitate de plată a datoriei sale externe, în timp ce lipsa de valută îi împiedică pe comercianți să importe suficiente alimente, combustibil și alte produse de bază.

Ca urmare, 80% din populație a ajuns să-și permită o singură masă pe zi, din cauza penuriei severe de alimente, ale căror prețuri au explodat, potrivit Organizației Națiunilor Unite. În mod similar, gazul și electricitatea sunt acum fie indisponibile, fie prea scumpe pentru majoritatea celor 22 de milioane de locuitori. În șase luni, prețul motorinei a crescut cu 230%, iar cel al benzinei cu 137%.

Printre factorii declanșatori ai crizei din Sri Lanka, pandemia de Covid-19 se află în fruntea listei. Pandemia a frânat brutal turismul, care reprezintă mai mult de 10% din economia țării. Dar sectorul era deja în declin după valul de atacuri islamiste din primăvara anului 2019, soldate cu 279 de morți. De atunci, rezervele de valută străină realizate din veniturile din turism și de banii trimiși de diaspora au continuat să se reducă, amenințând serviciul datoriei.

Investiții îndoielnice

Dezastrul economic istoric al Sri Lankăi se datorează, de asemenea, unei combinații de decizii greșite în materie de politică economică, agricolă și fiscală. În regiunea sudică Hambantota, bastionul clanului Rajapaska, aflat la putere timp de două decenii, numeroase investiții s-au pierdut, pur și simplu, în proiecte mari de infrastructură, afectate de corupție, inclusiv un aeroport internațional nou-nouț fără trafic, un centru de conferințe inactiv etc.

Până în 2017, Colombo s-a aflat în imposibilitatea de a plăti datoria de 1,4 miliarde de dolari către Beijing pentru construcția unui port de mare adâncime. După ce a pierdut 300 de milioane de dolari în șase ani de funcționare, Sri Lanka a fost nevoită să cedeze portul unei companii chineze pentru 99 de ani. În timpul președinției sale (2005-2015), fostul prim-ministru Mahinda Rajapaksa a îndatorat considerabil țara, în special față de China, marele său aliat, pentru a finanța aceste infrastructuri.

În 2019, Gotabaya Rajapaksa l-a numit pe fratele său Mahinda în funcția de prim-ministru și a dezvăluit cele mai mari reduceri de taxe din istoria insulei, agravând deficitele bugetare cronice. Agențiile de rating de credit s-au grăbit să retrogradeze Sri Lanka, temându-se că datoria publică va deveni imposibil de gestionat și că accesul la noi împrumuturi va fi mai dificil.

Interzicerea îngrășămintelor

Pentru a economisi valuta străină a insulei, deja în criză critică, în timp ce speră să o transforme în principalul producător mondial de alimente 100% organice, guvernul a decis la începutul anului 2021 să interzică importurile de îngrășăminte. 

Cu toate acestea, decizie lăudabilă de promovare a agriculturii verzi nu a fost susținută de niciun program de tranziție ecologică și a avut un efect devastator asupra producției agricole a țării. La sfârșitul anului 2021, îngrășămintele au fost din nou autorizate, dar, pe măsură ce țara se afunda și mai mult în criză, acestea au devenit greu de importat din lipsă de dolari.

Penurii și pene de curent

La sfârșitul anului 2021, rezervele valutare ale Sri Lankăi se ridicau la doar 2,7 miliarde de dolari, față de 7,5 miliarde de dolari când frații Rajapaksa au preluat puterea cu doi ani mai devreme. Alimentele importate au început să dispară de pe rafturi, obligând magazinele să le raționalizeze. Apoi, petrolul, benzina și parafina s-au scumpit.

Cozile lungi de așteptare pentru produsele de primă necesitate (alimente, medicamente, combustibil) sunt acum un lucru obișnuit în întreaga țară. Întreruperile de curent țin o mare parte din capitala Colombo în întuneric în fiecare noapte.

Datorie și incapacitate de plată

Guvernatorul nou numit al Băncii Centrale a anunțat la 12 aprilie că Sri Lanka a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale externe, estimată la peste 51 de miliarde de dolari. Această mișcare nu a ajutat la consolidarea finanțelor în deteriorare ale țării, lăsând-o cu doar 50 de milioane de dolari la începutul lunii mai. Sri Lanka se află în prezent în negocieri cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un posibil plan de salvare.

Citește și India restricţionează exporturile de făină, după cele de grâu

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 471887.99RON
1 ETH = 15947.59RON
1 LTC = 484.63RON
1 XRP = 7.51RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel