Proiectul de statut a fost depus la Parlament în 2005 de către un grup de parlamentari UDMR. Uniunea obținuse promisiunea din partea Alianței D.A. că proiectul care urma să asigure autonomia culturală a minorității maghiare va fi adoptat în schimbul asigurării de către UDR a majorității parlamentare. Cum proiectul risca să afecteze popularitatea Alianței, a fost blocat de Biroul Permanent al Camerei Deputaților timp de șapte ani. În 2012, când USL făcea curte UDMR pentru a o coopta la guvernare după alegerile din decembrie, inițiativa legislativă a fost repartizat finalmente Comisiei pentru drepturile omului. După ce USL a câștigat categoric alegerile și nu a mai avut nevoie de sprijinul UDMR, Statutul minorităților a rămas blocat la comisie care nici nu l-a respins, probabil în eventualitatea că va mai putea fi folosit în alte circumstanțe.

La momentul inițierii, vâlvă a provocat și proiectul prin care era desființată Academia de Științe ale Securității Naționale, după ce s-a aflat că acest organism înființat la sugestia fostului vicepremier Gabriel Oprea era o sursă de venituri suplimentare pentru oameni proveniți din instituțiile de forță ale statului, mulți dintre ei protagoniști ai unor scandaluri legate de plagierea tezelor de doctorat. Proiectul a fost depus în 2017 și atunci toate partidele au declarat că îl susțin. Cum scandalul de presă a căzut în uitare, în Cameră s-a pus ”batista pe țambal”, iar Academia funcționează și acum. 

Inițiatori, plecați de multă vreme din Parlament

Însă nu doar interesele politice determină parcursul proiectelor de legi. Intervine și simpla lene care-i face pe deputați să nu ia în discuție un proiect în condițiile în care ar avea și posibilitatea respingerii lui, dacă prevederile nu sunt socotite adecvate. De exemplu, pe agenda Comisiei de industrii a Camerei figurează o Lege a meșteșugurilor, inițiată în 2007 de patru persoane care nu mai sunt parlamentari și proveneau dintr-un partid care acum nu mai există, PD. Daniel Buda a ajuns între timp europarlamentar, Ioan Oltean a ieșit cu totul din politică, iar Monica Iacob-Ridzi a intrat la închisoare și a și ieșit. Ultimul semnatar este Augustin Zegrean care apoi a plecat timp de nouă ani la Curtea Constituțională, iar acum se bucură de anii de pensie.

Tot din 2007 este și proiectul Statutului Controlorului de Trafic Aerian, aflat acum la Comisia de muncă a deputaților. Printre inițiatori, Radu Berceanu, care a ieșit din politică, și Verginia Vedinaș, care reprezenta un partid care, din 2008, se zbate în mlaștina extraparlamentarității, anume PRM.

Citește și: Câte lefuri costă pe lună biroul unui parlamentar

Nu toate comisiile sunt la fel de leneșe. De exemplu, Comisia de apărare are cel mai vechi proiect din 2017. Este greu totuși de precizat care este cea mai delăsătoare comisie dintre toate întrucât volumul de muncă variază. Comisia juridică, cea mai aglomerată comisie a Camerei Deputaților, are 237 de proiecte de lege pe agendă, dintre care 214 au termenul de depunere a raportului depășit. În schimb, Comisia pentru legile justiției, așa-numita ”comisie Iordache”, are doar șapte și toate sunt în întârziere. Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare are 18 restanțe, adică toate proiectele de pe agendă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.