Tranziţia de la soba veche la centrala modernă pe peleţi sau biomasă nu se poate face fără subvenţie, iar direcţia europeană de reducere a emisiilor de GES ne obligă la o schimbare majoră în schema de încălzire a locuinţelor româneşti, susţin reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR).

Citeşte şi: Veşti bune! Urmează o nouă tranşă de bani pe cardurile sociale "Sprijin pentru România"

"Aproximativ 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemne. Cele mai multe dintre acestea folosesc sobe vechi, cu randament scăzut şi grad de poluare ridicat. Dezechilibrele de pe piaţa energiei şi gazului metan, preţurile mari, războiul din Ucraina şi direcţia europeană de reducere a emisiilor de GES ne obligă la o schimbare majoră în schema de încălzire a locuinţelor româneşti.” consideră specialiştii ASFOR, într-un comunicat de presă transmis, luni, Agerpres.

„Paşii necesari pentru a ieşi din schema uzată deja moral şi economic sunt relativ simpli. Presupun înlocuirea sistemelor de încălzire vechi cu unele noi, cu randament mult mai ridicat, mai puţin poluante şi care produc energie termică mai ieftină. Există soluţii tehnice de mai multe tipuri - de la pompele de căldură, la centralele pe peleţi sau biomasă. Dacă în ceea ce priveşte pompele de căldură vorbim despre echipamente importate integral, peleţii şi, mai ales, biomasa ne sunt la îndemână. Cu investiţii în utilaje şi echipamente, sectorul forestier poate aduce cu uşurinţă biomasa la "gura sobei" (...) Tranziţia de la soba veche la centrala modernă pe peleţi sau biomasă nu se poate face fără subvenţie", au mai declarat specialiștii despre alternativele încălzirii gospodăriilor românești.

Potrivit sursei citate, preocupate de creşterea preţurilor la energie şi de reducerea poluării, multe state europene subvenţionează înlocuirea centralelor termice pe gaz sau păcură cu centrale ecologice care funcţionează cu lemn, peleţi sau biomasă.

Cum se procedează în alte țări

În Germania, proprietarii de apartamente primesc bani de la stat atunci când instalează sisteme de încălzire ecologică, iar 30% din costuri sunt acoperite în toate cazurile. Astfel, dacă venitul impozabil al gospodăriei este mai mic de 40.000 de euro pe an (45% dintre acestea sunt în această situaţie), se adaugă încă 30%. Mai există o alocare de 20% dacă înlocuirea sistemului vechi de încălzire cu cel nou are loc înainte de 2028, dar finanţarea totală este de maximum 70%.

Totodată, în Austria, subvenţiile pentru înlocuirea aparatelor care utilizează combustibili fosili cu centrale termice pe peleţi se ridică până la 7.500 de euro din costul unei centrale de uz casnic. În plus, guvernele regionale alocă subvenţii suplimentare cu valori cuprinse între 2.000 - 5.000 de euro.

În Franţa, a fost derulat din anul 2022 până la data de 30 iunie, anul acesta, un program de sprijin pentru înlocuirea centralelor termice vechi cu centrale ecologice pe lemn sau peleţi, pompe de căldură sau panouri solare. Ajutorul oferit a fost între 4.000 şi 5.000 de euro pentru gospodăriile cu venituri mici, respectiv între 2.500 şi 4.000 de euro pentru gospodăriile cu venit standard. După această dată, ajutorul maxim este de 4.000 de euro.

De asemenea, în 2007, în SUA, existau 7,5 milioane de sobe vechi pe lemne, cu randament scăzut şi grad de poluare mare. Autorităţile federale au creat un sistem mixt de creditare şi subvenţie pentru înlocuirea acestora. Sistemul acoperea până la 80% din preţ. La sistemul federal s-au adăugat şi cele statale, care contribuiau şi acestea la înlocuirea sobelor vechi. Un program asemănător este în derulare de peste 20 de ani în Norvegia.

În viziunea ASFOR, România are resursă şi are nevoie de o astfel de tranziţie, iar asumarea acestei tranziţii presupune, concret, elaborarea unui set de politici publice şi o alocare serioasă de fonduri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.