Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% şi chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creştere de 0,7%, şi a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică şi o inflaţie accelerată.

Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace ţări din Europa, a redus decalajul care o separă de ţările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.

Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condiţiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare şi rezilienţă, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.

Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.

Progresele cu reformele în justiţie au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar.

"Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune", a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

S&P, care la fel ca şi alte agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade, în aşteptarea reducerii deficitului fiscal, a spus că se aşteaptă ca România să facă un progres cu reformele convenite pentru a obţine fondurile europene.

O evoluție complet nouă

Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari de peste graniţă au condus deja ca unii cetăţeni ungari să accepte locuri de muncă în zonele industrializate din vestul României.

"Aceasta este o evoluţie complet nouă şi aş atrage atenţia oricui în Ungaria faţă de o nouă depreciere a forintului sau o absenţă a majorării salariului minim", spune Sandor Baja, director pentru Cehia, Ungaria şi România la firma de recrutare Randstad.

Un sondaj efectuat recent de Reuters arată că majoritatea economiştilor se aştepată la o nouă depreciere semnificativă a forintului ungar în 2023, în timp ce cursul de schimb al leului românesc va scădea doar uşor.

Scenograful Zoltan Dio, care trăieşte în apropiere de Debreţin, al doilea mare oraş din Ungaria, lucrează de mai mulţi ani în România, unde are un cont în lei care i-a permis să îşi protejeze economiile de fluctuaţiile forintului ungar, care anul trecut a pierdut 8% din valoare în raport cu leul românesc. "Dacă aş găsi de lucru în Ungaria, după multe negocieri, aş putea câştiga cam două treimi din ceea ce câştig fără probleme în România", spune Zoltan Dio.

Companiile care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina în ţările vecine cu costuri reduse au făcut ca investiţiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE.

Un sondaj efectuat în 2022 de firma de consultanţă Ernst&Young arată că mai mult de jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România, în special în domeniile logistică şi lanţuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenţia de a investi.

O oportunitate

"Suntem optimişti că investiţiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate şi de fondurile europene", spune Alex Milcev, partener la E&Y Romania.

Deşi România nu are o agenţie unică de promovare a investiţiilor, oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului au declarat pentru Reuters că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina cu o valoare estimată la 705 milioane de euro.

Una din firmele care a decis să se relocheze în România este producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, care a anunţat că are de gând să investească 650 de milioane de euro pentru a construi o uzină la Oradea, o regiune din nord-vestul României.

"A fost clar că Oradea este cea mai bună locaţie pentru noua noastră uzină", a spus Päivi Antola, directorul pentru relaţiile cu investitori de la Nokian Tyres. Päivi Antola a precizat că firma finlandeză a analizat peste 40 de posibile locaţii şi a urmărit în special care este forţa de muncă disponibilă, avantajele logistice, sursele de energie regenerabilă şi accesul la reţeaua de căi ferate.

În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.