”Este criza utilităților care ne omoară sau ne înmoaie, dacă vreți. Este partea aceasta de preț al energiei, dar, din fericire pentru economia noastră, nu suntem singurii” care se confruntă cu o astfel de situație, a declarat Mihai Daraban. ”Mai ales având specificul economiei noastre se subcontractori, deci luăm foarte multe subansamble de la companiile din vest și le prelucrăm în România, având în vedere că și acolo prețurile la utilități sunt suficient de mari, hai să zicem că se compensează, oarecum, aceste creșteri”, a adăugat președintele CCIR.
Chestiuni inexplicabile
Pe de altă parte, a continuat el, ”sunt multe chestiuni inexplicabile. Avem acum 105 dolari barilul de petrol, față de 147 de dolari în 2008. Și stau și mă gândesc cum se făcea prețul la combustibili în 2008 și cum se face astăzi. Repet, pornind de la niște date statistice foarte clare: adică 147 de dolari barilul în 2008 versus 105 dolari barilul acum”, a insistat Mihai Daraban.
Dacă ni se întâmplă ceva, doar de rău
”Deci, sunt niște lucruri foarte greu de explicat. Probabil sunt specialiștii din Ministerul de Finanțe care sunt axați pe accize și pe taxe care ar trebui să explice cum se construiește aceste preț pornind, repet, de la prețul barilului de petrol. Pentru că ni se spune prin mass-media că suntem, oarecum, updatați vizavi de nivelul prețului mondial, dar, pe de altă parte, nu se întâmplă nimic. Sau dacă ni se întămplă, ni se întâmplă ceva rău, în nici un caz ceva bun”, a adăugat invitatul jurnalistului Val Vâlcu.
Nu cred că ar fi o tragedie
”Aici sunt câteva probleme legate de prețul la energie care afectează economia. Nu aș fi așa de pesimist, pentru că la capabilitățile Uniunii Europene, așa cum au risipit foarte mulți bani pe diferite proiecte, precum POSDRU, care nu a fost doar în România, a fost și în alte țări, a construi șase terminale de gaze naturale lichefiate în sudul Europei nu ar fi o tragedie. Terminale care să fie conectate la rețeaua comunitară de gaze. Deci nu cred că ar fi o dramă, pentru că, în felul acesta, ai avea acces la gazul din Qatar, la gazul din Algeria, din Nigeria, din Statele Unite. Repet, nu înțeleg de ce nu se adoptă niște măsuri concrete, terminale de degazificare există, mai sunt proiecte, altele sunt deja făcute în multe zone ale lumii. Deci, după principiul roții și a apei calde, nu înțeleg de ce nu se stabilește un mare terminal LNG în Grecia, un altul în Muntenegru sau Albania, în Croația, Slovenia și așa mai departe. Un lucru care ar rezolva problema aceasta cu aprovizionarea cu gaze în perioada iernii și, mai ales, în acest context la războiului din Ucraina”, a spus Mihai Daraban.
Citește și Ce nu s-a spus despre Centrala nucleară de la Cernavodă
"De bine, de rău, am înțeles că a fost până la urmă declarată energie verde. Deci nu mai e așa o mare problemă. În schimb, energia nucleară, de exemplu, dacă vorbim de centrala de la Cernavodă, trebuie să spunem foarte clar lucruri care nu s-au spus în spațiul public. Reactoarele 1, 2, 3 și 4, concomitent la debite normale ale Dunării, nu vor funcționa niciodată. Tocmai din cauza acestei lipse a răcirii adecvate la centrală.
Ele acum, probabil în scurt timp o să aflăm că unul din ele va lua pauză (n.r. - din cele două reactoare funcţionale). Deci sunt niște probleme majore, dacă nu se face ceva cu Dunărea într-un sens sau altul. O să intrăm într-un colaps, inclusiv pe transporturi, inclusiv pe irigații, inclusiv pe centrala atomică de la Cernavodă", a declarat, la DC News TV, Mihai Daraban.
Secetă-Dunăre
"Uitați-vă că se arată la televizor tot timpul, mai ales în aceste zile, cu seceta. Trebuie să fim cu toții conştienți că apă este în Dunăre. Acum nu știu în ce măsură ne încălzește faptul că avem o Dunăre lată de nu știu câte sute de metri. Și, într-adevăr, la cum e ea acum, probabil se trece călare pe cal dintr-o parte în alta, calul ținând capul afară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.