”Noi suntem în criză din 2020. O criză vine așa, ca o turbulență, ca o furtună peste economii. Crizele sunt rare, dar ele durează. Așa că îi dau dreptate șefei FMI, care, plecând de la faptul că am intrat în criză în 2020, ea spune că nu vom ieși din criză nici în 2023”, a declarat Adrian Vasilescu pentru RealitateaTV. 

Consilierul guvernatorului BNR a apreciat că ”singura măsură pe care o poate lua, la ora actuală, Banca Națională ca și orice bancă centrală din lumea asta, poate fi exprimată într-un singur cuvânt: DOZAJUL. Adică trebuie să nimerească dozajul exact al politicii sale monetare, în așa fel încât să lovească inflația, dar fără a lovi, în același timp, și creșterea economică”, a explicat Vasilescu. 

Un pericol clar și prezent

Șeful Fondului Monetar Internațional (FMI) a avertizat, joi, că șocul inflaționist global cauzat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și pandemia de coronavirus care se află în curs de desfășurare vor conduce la o creștere economică mai mică în anul 2022, dar și în anul 2023. Aceste două evenimente au declanșat „o criză peste criză”, a spus directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

„Ne confruntăm cu o criză peste criză”, a spus ea într-un discurs susținut înaintea reuniunii de primăvară a FMI, care va avea loc săptămâna viitoare. Arătând că lumea se confruntă cu un „pericol clar și prezent” din cauza inflației ridicate pentru prima dată în mulți ani, șefa FMI a transmis că reprezentanții instituției vor proiecta „o nouă scădere a creșterii globale atât pentru 2022, cât și pentru 2023”.

FMI își va reduce previziunile pentru 143 de țări din întreaga lume, reprezentând 86% din PIB-ul global, a spus ea. Invazia Rusiei în Ucraina la sfârșitul lunii februarie a provocat un șoc în întreaga economie mondială, alimentând cele mai mari rate ale inflației din ultimele patru decenii în economiile avansate, pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu petrol și gaze.

Regres masiv pentru redresarea globală

Cele două țări asigură împreună 28% din exporturile mondiale de grâu, în timp ce Rusia și Belarus furnizează 40% din potasă, un îngrășământ crucial. Prețurile la cereale și la porumb au crescut ca urmare a conflictului militar, alimentând îngrijorările cu privire la impactul asupra țărilor mai sărace care depind de importuri.

Georgieva a declarat că războiul a fost un „regres masiv pentru redresarea globală” în urma pandemiei, avertizând totodată că aceasta este departe de a se fi încheiat și continuă să reprezinte un risc major pentru comerțul internațional și prosperitate.

Citește și Mircea Coșea: În România se întâmplă ca în astrologie, o aliniere a deficitelor

În ianuarie, FMI și-a redus prognoza de creștere economică la 4,4% pentru 2022, deoarece varianta Omicron a cântărit asupra activității din întreaga lume, dar șeful fondului a declarat că aceasta va fi redusă și mai mult în noile previziuni care vor fi publicate în World Economic Outlook de săptămâna viitoare.

„De atunci, perspectivele s-au deteriorat substanțial, în mare parte din cauza războiului și a repercusiunilor sale. Inflația, înăsprirea financiară și blocajele frecvente și de amploare din China – care provoacă noi blocaje în lanțurile de aprovizionare globale – apasă, de asemenea, asupra activității”, a spus șefa FMI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.