Energia regenerabilă depinde de resurse minerale și materii critice, dar și de capacități de producție a echipamentelor și instalațiilor necesare generării energiei verzi.
În prezent, 80% din materiile critice utilizate în producerea energiei regenerabile provin din China. Această țară domină și producția globală de echipamente: 71% din panourile solare, 28% din turbinele eoliene, 63% din baterii, 71% dintre mașinile electrice și 41% dintre electrolizoarele esențiale dezvoltării industriei hidrogenului sunt fabricate în China.
Reziliența și independența sunt două concepte fundamentale învățate în urma celor două mari crize recente – pandemia și conflictul din Ucraina. Acestea ar trebui să ghideze strategiile viitoare, astfel încât să nu înlocuim dependența de Rusia cu o altă dependență, de această dată față de China.
Planul Industrial al Pactului Verde este o inițiativă menită să consolideze poziția Uniunii Europene ca lider industrial în domeniul tehnologiilor verzi. Scopul său este reducerea dependenței energetice a Europei și transformarea blocului comunitar dintr-un importator net de energie și echipamente într-un actor cu o bază solidă de producție internă. Acest obiectiv poate fi atins prin accelerarea accesului la finanțare, îmbunătățirea competențelor și sprijinirea comerțului pentru a stimula competitivitatea în domeniul tehnologiilor curate.
Actul privind materiile prime critice a fost prezentat pentru a simplifica cadrul de reglementare, esențial pentru atragerea investițiilor, reducerea dependenței UE de importuri extrem de concentrate și promovarea economiei circulare în aprovizionarea cu materii prime strategice.
În paralel, UE își intensifică eforturile de tranziție către o economie circulară, prin care extracția și utilizarea materiilor prime la nivel global ar putea fi reduse cu o treime. Acest lucru poate fi realizat printr-o mai bună proiectare a produselor, creșterea durabilității, reutilizare și reciclare, reducând astfel impactul asupra mediului.
Situația s-a complicat și mai mult din cauza conflictului din Marea Roșie din 2024, care a perturbat lanțurile de aprovizionare. Transportatorii navali au fost nevoiți să renunțe la ruta tradițională prin Canalul Suez și să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe pentru a ajunge în Europa.
Acest ocol a generat creșteri semnificative ale costurilor de transport maritim (+175%) și aerian (+70%), prelungind timpii de livrare. Transportul maritim a ajuns la 90 de zile, față de 40-60 de zile anterior, iar cel aerian la 30-45 de zile, comparativ cu 15 zile înainte de criză.
În acest context, România poate juca un rol important în industria materiilor critice necesare Europei, contribuind la dezvoltarea unui lanț integrat de producție pentru echipamente regenerabile, în conformitate cu Planul Industrial al Pactului Verde European.
România dispune de un potențial uriaș de resurse, incluzând magneziu, grafit, bismut și vanadiu, elemente esențiale în fabricarea panourilor fotovoltaice, turbinelor eoliene și altor tehnologii verzi.
Lista materiilor prime critice care se găsesc în România
Sursa: ZF
Frank Umbach, directorul de cercetare al Clusterului European pentru Securitatea Climei, Energiei și Resurselor de la Universitatea din Bonn, a subliniat importanța acestor resurse. „Dacă nu ne vom asigura măcar o treime din materiile prime critice, UE va fi șantajată,” a avertizat acesta.
Astfel, România are o a doua șansă majoră în Europa – după rezervele de gaze naturale din Marea Neagră – de a contribui la reducerea acestui risc și de a-și dezvolta o industrie de producție cu valoare adăugată ridicată și potențial economic considerabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.