Reforma sistemului de pensii: de la speranță la frustrare

Simona Bucura-Oprescu a făcut un bilanț sincer al provocărilor cu care se confruntă sistemul public de pensii, în special în ceea ce privește aplicarea noii legi. Adoptată în 2023, Legea 360 promitea reașezarea pensiilor pe baza contributivității, stimularea prelungirii vieții profesionale și un mecanism clar de majorare anuală a pensiilor.

„Am creat românilor o așteptare importantă și recunosc că este greu. Faptul că, în 2025, românii nu beneficiază de majorare este o situație pe care nu ne-am dorit-o și pe care nu am anticipat-o”, a declarat ministrul. Ea a subliniat că în momentul comunicării publice a prevederilor legii, se baza pe o continuare a creșterii economice din anii anteriori.

Pensia, „un venit de înlocuire” legat de contribuții

Bucura-Oprescu a reiterat principiul fundamental al noii legi: legătura dintre contribuțiile din timpul vieții active și cuantumul pensiei. „Pensia este un venit de înlocuire pentru venitul obținut în timpul activității. Modul în care ne primim drepturile trebuie să fie strâns legat de contributivitate”, a spus ea, explicând că sistemul trebuie să reflecte cât mai fidel efortul profesional al fiecăruia.

Comparații cu Germania: o problemă europeană

Ministrul a respins ideea că România este singura țară cu probleme în sistemul public de pensii. A invocat exemplul Germaniei, unde viitorul cancelar Friedrich Merz a anunțat că peste patru milioane de pensionari vor avea pensiile reduse, în condițiile în care pensia medie reprezintă 48% din salariul mediu.

„Dacă ne-am raporta la România, această proporție nu ne-ar ajuta deloc. Ar însemna să avem o pensie medie mai mică decât cea actuală”, a explicat oficialul, adăugând că pensia medie în România este acum de circa 2.700 de lei, în timp ce salariul mediu net se situează în jurul valorii de 4.000 de lei.

Piața muncii, punctul forte al economiei românești

În ciuda dificultăților bugetare, ministrul subliniază un element pozitiv: forța de muncă activă. Potrivit datelor prezentate, România are în prezent aproximativ 6,7 milioane de contracte de muncă active, cel mai mare număr de după 1990. „Este un număr record, cu un milion mai mare decât acum zece ani”, a declarat Bucura-Oprescu.

Ea a precizat că, spre deosebire de alte state europene, România are un raport favorabil între numărul de salariați și cel de pensionari, ceea ce ar putea susține pe termen mediu sustenabilitatea sistemului de pensii. Totuși, a avertizat că piața muncii rămâne una „deficitară”, sugerând că provocările privind atragerea și menținerea forței de muncă nu sunt încă depășite.

O nouă realitate bugetară și nevoia de prudență

În final, ministrul a transmis un apel la echilibru și responsabilitate: „În 2025 trebuie să încercăm să găsim un echilibru între ceea ce ne permitem și ceea ce avem”. Deși a subliniat că Legea pensiilor rămâne un angajament solid al Guvernului, a lăsat de înțeles că aplicarea sa integrală va depinde de evoluțiile economice și de spațiul bugetar disponibil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.