Criza energetică. Ungaria nici nu vrea să audă de planul UE: Este inaplicabil

Andreea Craciun |
Data actualizării: | Data publicării:
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto

Autoritățile de la Budapesta au reacționat la acordul prin care statele UE au convenit o reducere a consumului de gaze.

Ungaria a calificat drept ''inaplicabil'' acordul prin care statele Uniunii Europene au convenit marţi asupra unei reduceri cu 15% a consumului lor de gaz natural, cu excepţii pentru unele state membre, înţelegere care survine unei noi diminuări a livrărilor de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1, relatează AFP.

''Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare care ignoră complet interesele naţionale'', a declarat presei ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. ''Le va explica ungurilor cineva de la Bruxelles că în Ungaria există gaz pe care gospodăriile şi companiile nu-l pot folosi? Este o inepţie'', a adăugat oficialul ungar.

El a vorbit şi despre ''baza juridică îndoielnică'' a acestui acord, motivând că securitatea aprovizionării energetice ţine de ''responsabilitatea guvernelor naţionale'' ale statelor UE. Dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată.

Citește și Reducerea consumului de gaze. Anunț important de la Guvernul României

Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc.

În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de ''solidaritate'', a motivat Comisia Europeană.

Acest plan al Bruxellesului a fost însă primit cu critici de mai multe state membre, mai ales cele din sudul UE. Dacă în final acestea au votat compromisul convenit marţi, Ungaria condusă de Viktor Orban şi obişnuită cu conflictele cu instituţiile europene şi-a menţinut poziţia, aceasta şi în contextul în care Szijjarto a fost săptămâna trecută la Moscova pentru a obţine o suplimentare cu 700 de milioane de metri cubi a volumului de gaz rusesc livrat de Rusia ţării sale.

Citește și Şefa Comisiei Europene îndeamnă statele care nu depind de gazul rusesc să le ajute pe cele care au probleme

Acordul convenit în final prevede că statele membre vor face ''tot posibilul'' să-şi reducă cu 15% consumul de gaze în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui ''risc de gravă penurie'' el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.

Acordul privind reducerea consumului de gaze, la care au ajuns marţi statele membre ale Uniunii Europene, va asigura suficiente economii pentru o iarnă obişnuită, inclusiv dacă Rusia ar sista livrările de gaze chiar de luna aceasta, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citat de Reuters.

"Calculele noastre iniţiale arată că, chiar dacă se utilizează integral toate excepţiile, vom realiza o reducere a cererii care ne va ajuta să trecem în siguranţă peste o iarnă medie", a declarat oficialul european în cadrul unei conferinţe de presă, la reuniunea miniştrilor energiei din UE de la Bruxelles.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9766
Diferența 0.0004
Zi precendentă 4.9762
USD
Azi 4.7317
Diferența 0.0147
Zi precendentă 4.717
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9766 RON
USD flag1 USD = 4.7317 RON
GBP flag1 GBP = 5.9743 RON
CHF flag1 CHF = 5.3535 RON
AUD flag1 AUD = 3.0801 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3872 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0307 RON
NOK flag1 NOK = 0.4280 RON
SEK flag1 SEK = 0.4288 RON
XAU flag1 XAU = 405.9099 RON
Monede Crypto
1 BTC = 465989.46RON
1 ETH = 15788.26RON
1 LTC = 425.33RON
1 XRP = 6.56RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17178.97-0.72%
BET-BK3190.17-0.98%
BET-EF924.12-0.56%
BET-FI60079.44-0.96%
BET-NG1212.54-0.58%
BET-TR37886.00-0.72%
BET-TRN36824.90-0.72%
BET-XT1474.44-0.74%
BET-XT-TR3196.47-0.74%
BET-XT-TRN3113.55-0.74%
BETAeRO920.75-0.11%
BETPlus2543.09-0.67%
RTL38111.62-0.51%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel