Dar este mult prea devreme pentru a sărbători o victorie în bătălia împotriva crizei energetice. Sunt soluții, dar sunt și foarte multe sacrificii care trebuie făcute. Declinul nu se datorează doar faptului că societățile industriale scad temperaturile din spațiile de lucru, ci și faptului că închid fabrici care s-ar putea să nu se mai redeschidă niciodată.

În timp ce scăderea consumului de energie ajută Europa să treacă peste criza declanșată de războiul din Ucraina și de reducea de către Moscova a livrărilor de resurse energetice rusești ca răspuns la sancțiunile internaționale impuse Kremlinului, politicieni, economiști și oameni de afaceri avertizează că toate aceste eforturi ar putea avea un efect nedorit: slăbirea bazei industriale a Bătrânului continent și, implicit, pierderea competitivității sale. 

În industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi aluminiul, îngrășămintele și produsele chimice, este posibil ca societățile să își mute permanent producția în locuri unde energia ieftină este din abundență, cum ar fi Statele Unite. 

Dezindustrializarea Europei

Deși o lună octombrie neobișnuit de caldă și previziunile privind o iarnă blândă au contribuit la scăderea prețurilor, gazele naturale din SUA costă încă aproximativ o cincime din cât plătesc companiile din Europa."Multe companii pur și simplu abandonează producția", a subliniat Patrick Lammers, membru al consiliului de administrație al companiei de utilități E.ON, la o conferință organizată luna trecută la Londra. "Ei cer de fapt să se destructureze. Acest lucru ar putea duce la o dezindustrializare foarte rapidă a Europei, a adăugat el.

Activitatea manufacturieră din zona euro a atins luna aceasta cel mai slab nivel din mai 2020, semn că Europa se îndreaptă spre o recesiune.

Agenția Internațională a Energiei estimează că cererea europeană de gaze industriale a scăzut cu 25% în al treilea trimestru față de anul precedent. Evoluție pusă de analiști pe seama opririlor pe scară largă, deoarece creșterile de eficiență nu ar fi fost suficiente pentru a produce astfel de economii. "Facem tot ce putem pentru a preveni o reducere a activității industriale", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Dar, pe măsură ce vremea se răcește și gospodăriile dau drumul la căldură, sectorul industrial va fi primul care va suferi reduceri în cazul în care va exista o penurie, avertizează economiștii.

Multe companii își vor muta producția în SUA

De zeci de ani, industria europeană își mută producțiile în locuri unde forța de muncă este mai ieftină și costurile sunt mai mici, dar analiștii spun că actuala criză energetică accelerează acest exod.

"Dacă prețurile la energie rămân atât de ridicate încât o parte din industria europeană devine structural necompetitivă, fabricile se vor închide și se vor muta în SUA, unde există multă energie ieftină", a declarat Daniel Kral, economist senior la Oxford Economics. De exemplu, producția de aluminiu primar din UE a fost redusă la jumătate, adică la 1 milion de tone, în ultimul an.

Cifrele comerciale compilate de Reuters arată că cele nouă topitorii de zinc din blocul comunitar fie au redus, fie au oprit producția, care a fost înlocuită cu importuri din China, Kazahstan, Turcia și Rusia.

Închidere temporară conduce la închidere definitivă

Redeschiderea unei topitorii de aluminiu costă până la 400 de milioane de euro și este puțin probabilă, având în vedere perspectivele economice incerte ale Europei, a estimat Chris Heron de la asociația industrială Eurometaux. "Experiențele din trecut arată că, atunci când au loc aceste închideri temporare, urmează închideri permanente", a adăugat el.

Eforturile Occidentului de a asigura aprovizionarea nu numai cu energie, ci și cu minerale cheie utilizate în vehiculele electrice și în infrastructura regenerabilă, sunt, de asemenea, amenințate de prețurile ridicate ale energiei. Se așteaptă ca Bruxelles-ul să propună o nouă legislație la începutul anului viitor - Legea UE privind materiile prime critice - pentru a constitui rezerve de minerale vitale pentru tranziția către o economie ecologică, cum ar fi litiul, bauxita, nichelul și pământurile rare.

Dar fără mai multă energie regenerabilă și costuri mai mici, este puțin probabil ca întreprinderile să investească în Europa, a avertizat Emanuele Manigrassi, responsabil pentru climă și energie la European Aluminium.

Erodarea industrială de care ne temem este deja în curs de desfășurare. Potrivit Cefic, Consiliul European al Industriei Chimice, Europa a devenit în acest an, pentru prima dată, un importator net de produse chimice.

Potrivit Asociației Internaționale a Îngrășămintelor, mai mult de jumătate din producția europeană de amoniac, un ingredient cheie al îngrășămintelor, a fost oprită și înlocuită cu importuri. Producătorul norvegian de îngrășăminte Yara și-a redus producția europeană de amoniac cu două treimi și nu are planuri imediate de a o reporni.

Nu mai are rost că construim în Europa

"Monitorizăm îndeaproape situația de pe piața gazelor și facem planuri de urgență", a declarat directorul general Svein Tore Holsether pentru Reuters prin e-mail. Săptămâna trecută, cea mai mare companie chimică din lume, BASF, a pus la îndoială rentabilitatea construirii de noi fabrici în Europa. De asemenea, compania a avertizat că va trebui să oprească producția la principalul său sit din Ludwigshafen - cel mai mare consumator industrial de energie din Germania - dacă livrările de gaze scad sub jumătate din necesarul său.

Unele companii, inclusiv producătorul german de fibre de vâscoză Kelheim Fibres, care aprovizionează Procter & Gamble, se orientează către surse alternative de energie. În acest an, compania germană a redus de două ori producția la uzina sa din Bavaria.

"De la 1 ianuarie putem trece la petrol", a declarat Wolfgang Ott, un director executiv al companiei, care caută ajutor guvernamental pentru a atenua costurile energetice. Are în vedere chiar și un proiect solar de 2 megawați. Industriile germane au solicitat autorizații mai rapide pentru a trece de la gaz la combustibili mai poluanți, avertizând că, în caz contrar, vor fi nevoite să reducă producția pentru a îndeplini obiectivele de economisire ale Berlinului.

În Grecia, Selected Textiles, un mic producător de fire de bumbac, și-a redus producția din cauza scăderii comenzilor, în special din Europa de Nord. La fabrica sa din Farsala, în centrul Greciei, directorul general Apostolos Dontas a estimat că producția va scădea cu 30% în acest an.

"Cienții noștri (...) sunt serios îngrijorați dacă va exista un consum echivalent de produse finite în Europa și dacă producătorii din nordul Europei vor avea ei înșiși acces la gaze naturale", a declarat el pentru Reuters. Tata Chemicals, care operează de obicei pe baza unui plan pe cinci ani, dar acum lucrează acum pe bază trimestrială, a declarat directorul său general pentru Europa, Martin Ashcroft.

"Dacă aceasta este o schimbare structurală și prețurile la gaze rămân ridicate timp de trei sau patru ani, riscul real este că investițiile din industrie vor fi direcționate în altă parte, în locuri unde prețurile la energie sunt mai mici", a adăugat Ashcroft.

Citește și Johnson & Johnson plătește peste 16,5 miliarde $ pentru un lider mondial

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.