”Dar dacă se va închide lumina, nu voi fi eu, ci politica pe care România o duce în principal pentru Ministerul Energiei. Am asistat aici la un lucru care a fost extrem de interesant, pentru că a fost o discuție între reprezentanții unor instituții care au puterea în luarea unor decizii și observatori din afară, care au făcut niște observații extrem de dure, extrem de complicate, dar și la nivelul lor soluțiile au fost foarte slabe. Domnul Zamfir ne-a povestit cât de greu este din toate punctele de vedere, doamna Prună ne-a spus cum trebuie să investim dar cum asta nu se știe, dar cei care reprezintă astăzi politica energetică a României, fie că sunt la minister, adică la Guvern, fie că sunt la Parlament, vă spun foarte sincer, pe mine nu m-au convins că au capacitatea de a rezolva momentul în care ne aflăm. 

Ministerul Energiei s-a autodenunțat, practic

Este o afirmație grea pe care o fac, dar prezentarea pe care domnul Secretar de stat de la Ministerul Energiei a făcut-o nu o pot pune în categoria de eseu literar, pentru că este, de fapt, un autodenunț. Domnia sa a recunoscut că această criză energetică a început în România datorită faptului că s-au închis capacități de producție, că așa a vrut ministerul, că așa a decis ministerul, la indicațiile, probabil ale Comisiei Europene, dar încălcând orice logică a fenomenelor economice. Și anume, când închizi ceva, înlocuiești cu altceva. Nu sunt primul care spun asta, s-au mai spus lucrurile acestea aici. Acest minister a făcut acest rău extraordinar. A făcut acest rău de a reduce capacitatea de producție a României fără a pune nimic în loc. De ce a făcut asta, ar trebui să răspundă. Ar trebui și guvernele care au fost la acea dată să spună de ce au liberalizat piața, în condițiile în care două reguli de bază ale liberalizării, cunoscute în toată lumea, nu erau respectate. Și anume trebuia să ai o piață concurențională, or noi nu aveam, pentru că 80% din piață era a statului. În al doilea rând, trebuia anterior liberalizării să ai un set de legi care să se refere la protecția consumatorului vulnerabil. Nu am avut nici asta. Deci în mod absolut direct am intrat într-o gaură neagră. Asta este situația în care ne aflăm și degeaba o discutăm acum. 

Cum adică statul este generos?

La nivelul Parlamentului ni s-a spus cred că de patru sau de cinci ori că suntem total deschiși. Deschiși la ce? La discuții? Dar dumneavoastră, ca reprezentanți ai noștri, v-am votat, aveți un punct de vedere? Veniți cu o idee ca să rezolvați această situație despre care altcineva spunea că este generoasă în România. Faptul că statul fiind generos ajută consumatorul. Cum adică este generos, când statul, prin inflație, preia de la consumator tot ceea ce trebuie ca să acumuleze la bugetul statului. 

Chiar este reală povestea cu o mare pană de curent?

Discutăm niște lucruri care sunt foarte clare. Zilele trecute a apărut o discuție, care mai avea puțin și devia într-o apocalipsă: domnul Arafat ne dădea sfaturi ce trebuie să facem dacă se închide curentul. Sfaturi care, de obicei, se dau în Japonia în legătură cu iminența unui cutremur: să ai apă în casă, să ai o lanternă, să ai niște conserve, să ai o frânghie, să ai niște mănuși, lucruri din acestea. Sigur că, dacă se închide curentul, nu se ajunge acolo, pentru că acolo unde au fost astfel de cazuri, au fost generatoare. Trebuie însă să ne punem problema: chiar este reală situația în care să cădem într-o pană de curent? Cei care sunt în domeniu chiar sunt jenați și cred că dumneavoastră sunteți ca să recunoașteți că da, s-ar putea. Într-o țară civilizată, membră a Uniunii Europene. 

Să producă pe banii de acasă?

De ce? În primul rând pentru că, potrivit PNRR-ului, nu vom ajunge nici în zece ani să producem atât cât consumăm. Deci oricând, dacă se întâmplă ceva, vreo secetă, Doamne ferește vreun cutremur masiv, putem să rămânem fără energie? În primul rând pentru că din punct de vedere financiar noi suntem într-un mare pericol. Noi nu dăm lichiditate celor care produc și care distribuie. Și atunci ce să facă? Pot să producă pe banii de acasă?  

Aceleași programe de ani de zile

Situația mi se pare foarte gravă, iar ea este și mai gravă dacă analizăm ce s-a spus aici din punct de vedere al măsurilor care se iau. S-au prezentat foarte multe programe: vom face, vom face, vom face. Mi-a plăcut foarte mult domnul Director general de la Transelectrica. Dânsul are o memorie extraordinară, știa la virgulă zeci de cifre. Dar vreau să vă spun că, la Transelectrica, în perioada 2017-2018 eu am fost președintele Consiliului de supraveghere. Aceleași programe erau și atunci. Oricât încearcă domnul Director să le pună în mișcare, ele sunt într-un ritm foarte lent de dezvoltare”, a spus analistul economic. 

Trebuie redus consumul pe produs

În altă ordine de idei, profesorul Coșea a amintit că industria românească este mare consumatoare de energie. Tot ceea ce mai fabricăm noi, facem cu multă energie. ”Deci acolo trebuie lucrat pentru a reduce consumul pe produs, chiar dacă și în casă trebuie să fim mai atenți cu becurile. Dar pe produs noi consumăm prea multă energie, ca țară. Există o revoluționare a industriei, iar dacă ar fi posibil prin PNRR ar fi ideal. Să trecem la niște ramuri care să se apropie de nivelul patru al revoluției industriale, să fie niște produse cu valoare adăugată, să fie niște ramuri cu forță de muncă calificată mai mult pentru a putea contribui la fondul de pensii, spre exemplu. Care să reducă din consumul de energie pe economie. Ce face consumatorul casnic, asta este altceva. Pentru că și aici lucrurile sunt diferite. 

Luăm în calcul pensia, nu venitul

Noi suntem astăzi în situația în care acordăm niște bonusuri pentru consumul de energie, dovedind, încă o dată, nivelul inferior la care ne aflăm ca dezvoltare. Noi luăm în calcul pensia, acum a apărut și vârsta, ceea ce este foarte grav: o economie nu se bazează pe vârstă. Luăm pensia, nu luăm venitul. Discriminăm  pe cei care stau în oraș, pentru că pensionarii de la oraș sunt discriminați față de pensionarii de la țară. Pensionarii de la țară au o curte în care mai au o roșie, o găină, un porc, poate o vacă, ei au venituri mai mari, iar noi le dăm și lor aceste ajutoare, în loc să ne focusăm pe cei care au nevoie”, a subliniat profesorul Mircea Coșea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.