Ministerul ceh al Industriilor a propus limitarea încălzirii la iarnă la 18 grade Celsius în birouri, 19 grade în instituţiile de învăţământ şi 20 de grade în centrele medicale, în cazul unei crize de combustibili în urma războiului din Ucraina, relatează joi agenţia EFE.

Propunerea corespunde obiectivului Comisiei Europene de reducere a consumului de gaz cu 15% până în martie 2023. Această propunere se regăseşte într-un proiect de act normativ ce cuprinde un tabel detaliat al temperaturii maxime admise în urma pornirii sistemelor de încălzire în funcţie de tipul încăperii.

Astfel, în birouri, camere de hotel, bucătării, camere de zi sau camere ale copiilor temperatura ar trebui limitată la 18 grade Celsius, iar în instituţiile de învăţământ, inclusiv şcoli şi grădiniţe, la maxim 19 grade. În spitale temperatura maximă ce se regăseşte în respectiva propunere este de 20 de grade Celsius, indiferent că este vorba despre rezervele unde sunt internaţi bolnavii, de cabinete sau săli de operaţie.

Statele UE au convenit o reducere voluntară a consumului lor de gaze cu 15% până în martie 2023, reducere pe care însă Comisia Europeană o poate face să devină obligatorie în cazul unui risc de ''penurie gravă'', ce ar putea surveni în eventualitatea sistării furnizării gazelor ruseşti în contextul războiului din Ucraina sau al sancţiunilor impuse Rusiei, dar aplicarea acestui acord prevede mai multe excepţii pentru unele state membre.

Citește și Râurile Europei seacă, punând în pericol schimburi comerciale de 80 miliarde dolari

Rinul, un pilon important pentru economiile Germaniei, Ţărilor de Jos şi Elveţiei de mai multe secole, a scăzut atât de mult încât nu mai poate fi navigabil, ceea ce opreşte livrarea unor mari cantităţi de motorină şi cărbune. Dunărea, care se întinde din Europa Centrală şi până la Marea Neagră este secată şi ea, ceea ce afectează comerţul cu cereale şi alte produse.

Sens de urgență pentru eforturile UE

În întreaga Europă, transportul este doar unul dintre elementele acestui comerţ fluvial care a fost dat peste cap de schimburile climatice. Criza energetică din Franţa a fost agravată de faptul că temperaturile râurilor Ron şi Garonne sunt mult prea mari pentru a permite răcirea reactoarelor nucleare iar râul Po din Italia este la un nivel mult prea redus pentru a permite irigarea câmpurilor cu orez, ceea ce va afecta producţia de paste.

Acest fenomen de secare a râurilor ar fi o provocare chiar şi în cele mai bune perioade, însă acum Europa este deja în pragul unei recesiuni provocate de faptul că invazia rusească din Ucraina a alimentat inflaţia prin reducerea livrărilor de alimente şi energie. Această situaţie creează un sens de urgenţă pentru eforturile Uniunii Europene pentru a face transportul fluvial mai rezilient. Citește mai departe AICI

Citește și Criza energetică din Europa începe să se resimtă şi asupra alimentelor

La fabrica pe care firma franceză de patiserie Brioche Pasquier o are în apropiere de Londra fiecare chiflă care iese din cuptor costă acum cu cel puţin 50% mai mult pentru a fi produsă, transmite Bloomberg.

De la unt la ouă şi zahăr, majoritatea materiilor prime pe care firma franceză le utilizează pentru a produce croissante, brioşe şi cornuleţe s-au scumpit în ultimul an. Acum compania trebuie să facă faţă şi exploziei facturilor la energie.

"Este un efect de domino care are legătură cu faptul că noi am fost loviţi de o creştere semnificativă a preţurilor la energie. Trebuie să încercăm să ne majorăm şi noi preţurile către retaileri şi, din păcate, asta se transferă asupra consumatorilor", spune Ryan Peters, director la fabrica pe care firma Brioche Pasquier UK Ltd. o are la Milton Keynes, în apropiere de Londra. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.