Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a anunţat marţi că a anulat o licitaţie internaţională pentru achiziţionarea de grâu şi urmează să cumpere o cantitate neprecizată de grâu prin discuţii directe cu firmele de trading, informează Reuters.

GASC a precizat că a decis să anuleze licitaţia programată pentru ziua de marţi pentru că preţurile oferite au fost mai mari decât se estima. Această licitaţie a fost una neobişnuită pentru că nu au fost solicitate oferte de la principalii furnizori de grâu ai Egiptului din regiunea Mării Negre şi Europa. În schimb, a fost oferit numai grâu din SUA. Potrivit traderilor, Egiptul a dorit să obţină un indiciu cu privire la preţurile pentru grâul provenit din zone alternative.

Cu toate acestea, cel mai mic preţ pentru grâul din SUA oferit la licitaţia de marţi a fost de 443 de dolari pe tonă, inclusiv livrarea. Comparativ, la licitaţia din 4 iulie, GASC a cumpărat 440.000 de tone de grâu din Franţa, România şi Rusia la un preţ de 416 de dolari pe tonă, inclusiv livrarea.

"Cred că Egiptul are nevoie de grâu din Marea Neagră şi UE iar licitaţia de astăzi a arătat că alternativele nu sunt ieftine", a declarat un trader. Egiptul este cel mai mare cumpărător mondial de grâu, un produs de bază necesar pentru a menţine programul de subvenţionare a pâinii, de care depind zeci de milioane de egipteni, citează Agerpres.

Citeşte şi: Aurescu: 2,7 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România

Ministrul Bogdan Aurescu a participat, luni, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), context în care a declarat că, potrivit datelor disponibile, aproximativ 2,7 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România până acum, reprezentând aproximativ o jumătate din totalul cantităţii de cereale exportate de Ucraina. 

Potrivit unui comunicat MAE transmis Agerpres, agenda reuniunii de la Bruxelles a inclus discuţii aprofundate privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, relaţiile UE cu America Latină şi Caraibi şi diplomaţia digitală a UE. Alte subiecte de pe ordinea de zi au fost relaţiile UE cu Liga Statelor Arabe, combaterea interferenţelor şi manipulării informaţiilor de către terţi.

Oficialii europeni au avut un schimb de opinii, prin videoconferinţă, cu ministrul afacerilor externe din Ucraina, Dmytro Kuleba, fiind prima discuţie cu acesta după reuniunea Consiliului European din 23-24 iunie, când s-a decis acordarea statutului de candidat la UE acestei ţări.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Bogdan Aurescu a salutat participarea ministrului ucrainean al afacerilor externe la reuniunea CAE după decizia istorică a Consiliului European din 23 şi 24 iunie şi a reiterat sprijinul României pentru atingerea acestui obiectiv.

A încurajat Ucraina să continue pe calea reformelor în domeniile incluse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie, dar a evidenţiat contextul dificil în care acestea trebuie realizate, ca urmare a agresiunii Rusiei, fiind necesar sprijinul UE şi al statelor membre în acest sens, precum şi continuarea susţinerii ferme a UE şi a statelor membre pentru Ucraina pe toate palierele, financiar, umanitar, militar şi economic.

De asemenea, a exprimat sprijinul pentru consolidarea regimului de sancţiuni la adresa Rusiei, precum şi cu privire la sprijinirea Ucrainei de către UE, inclusiv prin alocarea unei noi tranşe financiare prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF).

Cu referire la punctul de pe agendă privind interferenţele şi manipularea informaţiilor de către terţi, Bogdan Aurescu a subliniat relevanţa contracarării narativelor ruse care sunt propagate intenţionat sau nu în statele membre, de exemplu cele care contestă sau nu înţeleg necesitatea sprijinirii Ucrainei în războiul cu Rusia. Ministrul a reiterat, cu fermitate, faptul că este în interesul strategic al tuturor statelor membre susţinerea Ucrainei, în caz de eşec al acesteia, securitatea statelor vecine, cum este şi România, a cetăţenilor acestora, dar şi securitatea europeană şi euroatlantică în ansamblu fiind ameninţate şi afectate.

Totodată, ministrul Aurescu a pledat pentru intensificarea sprijinului UE pentru Republica Moldova, statele din Caucazul de Sud şi Asia Centrală, regiuni deosebit de vulnerabile la acţiunile Federaţiei Ruse.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat rezultatele celei de-a doua ediţii a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care a găzduit-o la Bucureşti, la 15 iulie, şi pe care a coprezidat-o alături de ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Annalena Baerbock, şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale al Franţei, Chrysoula Zacharopoulou.

Oficialul român a evidenţiat rezultatele substanţiale, foarte bune, ale reuniunii, care a reuşit să strângă asistenţă financiară în valoare de 615 milioane de euro, din care peste 432 milioane de euro granturi. Aurescu evidenţiat că reuniunea desfăşurată la Bucureşti s-a concentrat pe modalităţile de sprijin concret al efortului de reformă al Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva atingerii obiectivelor fixate de Opinia Comisiei Europene din 17 iunie şi a încurajat statele membre UE să continue să ofere asistenţă directă Republicii Moldova în această perioadă dificilă.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, i-a mulţumit în mod deosebit ministrului român de externe pentru găzduirea conferinţei şi pentru rezultatele obţinute, subliniind angajamentul UE pentru sprijinirea cursului european al Republicii Moldova, inclusiv prin contribuţii financiare relevante. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.