Subiectul se va afla pe agenda de lucru a miniștrilor de Finanțe ai UE, care se vor reuni în acest weekend la Bruxelles. Până acum, nimeni nu a pus la îndoială modul în care Germania și-a gestionat banii. În ultimă instanță, era considerată elevul silitor al clasei europen, cu o situație financiară de invidiat, fără deficit, cu o datorie mică și imaginea unei țări „furnicuță”, în contrast cu țările „greier”, precum Franța, Italia și altele. În mod paradoxal însă, tocmai această gestionare foarte riguroasă, foarte strictă în privința regulilor, a aruncat Berlinul în turbulență. Germania nu reuşeşte încă să convină bugetul pentru 2024, care începe în mai puţin de o lună.

Berlinul refuză să crească datoria

Ca toate statele europene, Germania trebuie să investească zeci de miliarde de euro în tranziția energetică. Pentru a plăti aceste cheltuieli grele, Berlinul spera să poată lua  60 de miliarde de euro din fondul de relansare, plătit de Uniunea Europeană. Dar banii aceștia au fost destinați relansării economice după criza Covid, iar Curtea Constituțională germană a blocat totul. 

Judecătorii au considerat că aceste fonduri nu puteau fi folosite pentru alte cheltuieli decât cele prevăzute inițial. Rezultatul: lipsesc 17 miliarde de euro pentru a finaliza bugetul pe2024, în plus față de alte câteva zeci de miliarde care urmează să fie folosite pentru finanțarea tranziției energetice. Această tranziție, care se va întinde pe următorii ani, include, printre altele, izolarea locuințelor.

Într-o astfel de situație, Franța, spre exemplu, ar fi apelat la împrumuturi de pe pieţele financiare, cu riscul de a spori și mai mult datoria. Dar în urmă cu 15 ani, Berlinul a impus o regulă extrem de strictă, înscrisă în Constituţie: aproape că se interzice orice deficit public, cu excepţia situaţiilor de urgenţă. Pandemia a fost o situație de urgență, acum însă s-a terminat. Deci, înapoi la normalitate.

Tensiuni în cadrul Guvernului

Această problemă bugetară rupe chiar și guvernul german,  compus din trei tendințe diferite. Liberalii, pe de o parte, foarte atașați de un deficit zero, iar pe de altă parte Verzii și centru-stânga, mai deschiși la o creștere a cheltuielilor publice susținută de o eventuală majorare a impozitelor. Pentru a elimina această regulă care interzice îndatorarea, ar fi nevoie de votul a două treimi din deputații germani, ceea ce este imposibil din punct de vedere aritmetic.

Această criză germană îngrijorează foarte mult ţările europene. Politicienii germani, care se concentrează pe această chestiune, abandonează subiectele europene. Cu toate acestea, peste zece zile, între 13 și 15 decembrie, este programat un summit crucial la Bruxelles, cu șefii de stat și de guvern.

Ci 27 trebuie să discute posibile extinderi ale bugetului UE, printre altele pentru a ajuta Ucraina cu un pachet suplimentar de 50 de miliarde de euro, sau pentru a finanța tranziția energetică, sau protecția frontierelor Uniunii Europene. Dar, cu o Germanie ajunsă la fundul sacului, pare aproape imposibil să fie convenite asemenea cheltuieli și nu numai. Prin urmare, blocajul german ar putea deveni un blocaj european.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.