În termeni ajustaţi sezonier, PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,4% în trimestrul trei din 2022, comparativ cu precedentele trei luni (când s-a înregistrat un avans de 0,1%), arată datele finale publicate vineri de Oficiul federal de statistică (Destatis), în timp ce analiştii intervievaţi de Reuters estimau un avans de 0,3%.

În estimarea preliminară publicată luna trecută, Destatis anunţa un avans trimestrial de 0,3% al economiei germane.

În ritm anual, PIB-ul Germaniei a crescut în termeni ajustaţi sezonier cu 1,3% în trimestrul trei din 2022, în timp ce analiştii intervievaţi de Reuters estimau un avans de 1,2%.

Cheltuielile gospodăriilor au reprezentat principalul motiv al acestei creşteri trimestriale, în condiţiile în care consumatorii au călătorit şi au petrecut mai mult timp în afara locuinţei, după ce aproape toate restricţiile impuse în pandemie au fost ridicate. De asemenea, companiile au investit semnificativ în echipamente, deşi preţurile ridicate din construcţii şi ratele mai mari ale dobânzilor la creditele ipotecare afectează afacerile.

În cele mai recente previziuni, Guvernul se aşteaptă la o creştere a economiei germane de 1,4% anul acesta şi un declin de 0,4% anul viitor.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat pentru Reuters că datele actuale continuă să indice o recesiune în perioada octombrie 2022-martie 2023.

Analiştii avertizează că încetinirea economiei mondiale va pune probabil presiune pe exporturi - o componentă cheie a economiei Germaniei.

"În niciun caz nu putem renunţa la concluzia că avansul din trimestrul trei marchează finalul creşterii economiei pentru moment", a apreciat Thomas Gitzel, economit şef la VP Bank, adăugând că şi datele din trimestrul patru ar putea fi pozitive.

În rândul retailerilor din Germania cresc îngrijorările privind evoluţia din următoarele luni, conform unui sondaj realizat de Institutul economic Ifo.

Măsurile adoptate de Guvern pentru a atenua efectele preţului ridicat al energiei au ajutat la stabilizarea încrederii, iar temerile privind creşterea semnificativă a preţului energiei s-au redus într-o oarecare măsură, arată rezultatului unui studiu efectuat de Institutul GfK.

Compensarea muncii suplimentare în zilele de sărbători

Însă după o modificare ce a fost efectuată în prin OUG 117/2021 și care a modificat Legea 53/2003 – Codul muncii, la articolul 122 alin. (1).

Modificarea stabilește că muncă suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

Sporul pentru muncă suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1) se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza (art. 123 alin. (2) din Codul muncii). Astfel, sporul pentru muncă suplimentară se negociază și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Așadar, sporul pentru muncă suplimentară poate fi 100% dacă așa au negociat părțile.
 
Pentru muncă în zilele de sărbătoare legală sporul este de 100% dacă nu se acordă timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Astfel, conform art. 142 din Codul muncii, salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.