”Pentru a stabili dacă este o recesiune din punctul de vedere al unei definiții oficiale sau recunoscute internațional, o recesiune se intalează în momentul în care două trimestre consecutive au scădere economică. Și se pare că trimestrul doi din 2022 este unul de scădere economică. Vom vedea până pe data de 30 septembrie dacă, într-adevăr, va fi o recesiune oficială, cu ghilimelele de rigoare. În rest, dacă este o recesiune, fiecare dintre noi ne dăm seama dacă este sau nu recesiune, în cazul în care creșterea economică anunțată se reflecă în buzunarul fiecăruia”, a spus auditorul financiar la postul de televiziune B1. 

Deocamdată nu se poate vorbi de recesiune, având în vedere că, pentru trimestrul doi a fost anunțată creștere, chiar dacă una timidă. 

”Desigur, ne bucurăm că avem o creștere. Problema este dacă, într-adevăr, această creștere este una reală sau una doar nominală. Din punctul meu de vedere este o creștere nominală, în sensul că este generată de creșterea prețurilor, pe seama inflației. 

Creșterea economică anunțată este de aproximativ 5%, dar în momentul în care inflație de 10%, cantitatea de bunuri și de servicii care s-au vândut în piață și care, de fapt, aceea contează, este mai mică. Putem spune, prin urmare, că inflația a generat această creștere economică, iar inflația duce la un trai mai greu pentru multe categorii de persoane. 

Când ai o inflație de 10% și tu te bazezi pe o creștere de 5%, bunurile și serviciile produse de firme, produse de cei care muncesc, sunt mai puțin vândute în piață, veniturile sunt, practic, mai mici. Doar nominal ai avut o creștere economică, dar acest nominal generează un cost mai mare pentru viața de zi cu zi”, a explicat Adrian Bența

Fondurile din PNRR ar putea reprezenta un factor cheie, un lucru esențial pentru depășirea acestei situații?

”Fondurile din PNRR sunt foarte binevenite și, aș spune eu, câștigul unui PNRR este faptul că acesta se decontează doar în momentul în care proiectele sunt și realizate. Și, cu siguranță, nu numai fondurile din PNRR, dar toate fondurile nerambursabile obținute de la Uniunea Europeană sunt binevenite. Dar știți cum este: spre deosebire de bugetul statului, de care trage toată lumea, unii cerând măriri de salarii, unele justificate, altele nejustificate, fondurile europene se fac doar după implementare”, a precizat consultantul fiscal.

Citește și Eurostat: România, a doua cea mai mare creștere economică din UE

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ avans al economiei în trimestrul II din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, a fost înregistrat în Ţările de Jos (2,6%), România (2,1%), Suedia (1,4%), Spania, Ungaria şi Bulgaria (toate cu 1,1%). Scăderi s-au înregistrat în Polonia (minus 2,3%), Letonia (minus 1,4%), Lituania (minus 0,4%) şi Portugalia (minus 0,2%).

Conform estimării publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a crescut cu 5,8%, în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, iar în trimestrul II a consemnat o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.

Astfel, pe seria ajustată sezonier, Produsul intern brut a crescut cu 2,1%. în trimestrul II 2022, comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut s-a majorat în primele şase luni din 2022 cu 5,3%.

În semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, Produsul intern brut a crescut cu 5,8%. Pe serie brută, Produsul intern brut, în trimestrul II 2022, a înregistrat o creştere cu 5,3%, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2021.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.