Potrivit Organizației Mondiale a Meteorologiei (OMM), motivul acestei creșteri excepționale a metanului, care are un efect mult mai puternic, dar mai puțin durabil decât CO2, "nu este clar, dar pare să fie rezultatul unor procese atât biologice, cât și al unor procese provocate de om".

Cifrele evidențiază "încă o dată, provocarea enormă - și nevoia vitală - de a acționa urgent pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a preveni noi creșteri ale temperaturii globale în viitor", a comentat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

Mergem în direcție greșită

Concomitent, practic, agenția ONU pentru climă a avertizat că cele mai recente promisiuni internaționale sunt "departe" de obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C. "Mergem în direcția greșită", a concluzionat Taalas.

În 2020 și 2021, concentrația de metan - al doilea mare contribuitor la încălzirea globală - a crescut cu 15 și, respectiv, 18 părți pe miliard (PPB). Originea emisiilor este dificil de stabilit, deoarece sursele de emisii și "absorbanții" care absorb gazele pot fi confundate, precizează OMM.

"Există strategii eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a combate emisiile de metan, în special în sectorul combustibililor fosili, și trebuie să le punem în aplicare fără întârziere", a declarat Petteri Taalas.

De ce?

S-a vorbit mult despre metan în ultima vreme, odată cu sabotarea gazoductului Nord Stream sau cu planul de a impozita râgâielile și pârțurile vitelor în Noua Zeelandă. Marți, NASA a dezvăluit că a detectat zeci de "super-emisori" de metan din spațiu.

Aceste situri sunt, în general, legate de sectorul combustibililor fosili, de tratarea deșeurilor și de agricultură. În ceea ce privește creșterea constantă a nivelului de metan în atmosferă din 2007 încoace, oamenii de știință nu sunt încă siguri, dar cred că acesta "provine în mare parte din surse biogene, cum ar fi zonele umede sau câmpurile de orez".

Este prea devreme pentru a spune dacă salturile din 2020 și de anul trecut se datorează descompunerii mai rapide a materiei organice în apă din cauza căldurii crescute sau a fenomenelor La Nina, care creează condiții favorabile pentru emisiile de metan prin creșterea precipitațiilor în regiunile tropicale.

CO2 mereu un pericol

Dar dl Taalas ne reamintește, de asemenea, că inamicul care trebuie combătut în primul rând este dioxidul de carbon. "Prioritatea absolută este reducerea drastică și urgentă a emisiilor de dioxid de carbon, care sunt principala cauză a schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme asociate", a avertizat șeful OMM, adăugând că aceste emisii vor afecta clima timp de mii de ani prin topirea gheții de la poli, încălzirea oceanelor și creșterea nivelului mărilor.

În 2021, concentrația atmosferică a dioxidului de carbon era de 415,7 părți pe milion (ppm), a metanului de 1.908 părți pe miliard (ppb) și a protoxidului de azot de 334,5 ppb, cu 149%, 262% și, respectiv, 124% mai mult decât în perioada preindustrială.

Emisiile globale de CO2 au început să crească din nou de la sfârșitul confinării pandemiei Covid-19 în 2020. Între 2011 și 2020, aproximativ 48% din totalul emisiilor de CO2 provenite din activitățile umane s-au acumulat în atmosferă, 26% în oceane și 29% în biosfera terestră.

"Există riscul ca ecosistemele terestre și oceanele să devină mai puțin eficiente ca absorbanți, ceea ce le va reduce capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon și de a preveni noi creșteri ale temperaturii", a declarat OMM, menționând că în unele regiuni ale lumii absorbanții de CO2 devin surse de gaz.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.