Întrebarea este de ce

”Este o bună întrebare de ce, oare, băncile nu sunt suprataxe pentru profiturile uriașe realizate în această perioadă și în condițiile în care au transferat, practic, aproape toate costurile crize pe spatele clienților. Avem cele mai mari dobânzi la credite din Europa. La un credit de 100.000 de euro luat pe 30 de ani, de pildă, s-a ajuns ca, în România, să se plătească de trei ori această sumă, ceea ce este uriaș raportat la puterea de cumpărare din România”, a declarat analistul Adrian Negrescu într-o intervenție la postul de televiziune RealitateaTV.

Ce se întâmplă în momentul de față

”Majorând dobânzile, băncile își cresc, practic, cifra de afaceri și, bineînțeles, profiturile. Sunt foarte curios de ce statul român nu intervine în acest lanț cu o supraimpozitare așa cum s-a întâmplat în sectorul energetic, acea taxă de lăcomie, cum i-au spus politicienii, pentru a încerca să tempereze și această elan al bancherilor în ceea ce privește creșterea dobânzilor și acoperirea, practic, a problemelor din sectorul financiar prin creșteri semnificative a costurilor pentru credite. 

Ce poate face BNR sau ce poate face Guvernul pentru a stăvili creșterea ROBOR?

În primul rând trebuie să stea la masă cu bancherii și să vadă, într-adevăr, care sunt costurile în momentul de față în ceea ce privește creditarea. Din păcate, noi plătim o primă de risc a României, o țară pe care investitorii o privesc cu neîncredere, considerănd că este dificil să faci investiții, pentru că suntem riscanți din punctul acesta de vedere și de aceea ne dau pe dobânzi mai mari. 

Pe de altă parte, avem inflația. Atâta timp cât nu vom domoli inflația, nici aceste dobânzi nu vor scădea. Ne așteptăm în continuare să crească pe măsură ce inflația nu va fi stăvilită de către autorități, a subliniat Adrian Negrescu. 

Citește și Salariul minim. Negrescu: Suntem în zona ”ar fi bine să fie bine ca să nu fie rău”

Între timp, potrivit unui studiu realizat de Colliers, jumătate dintre apartamentele din Bucureşti (50%) au fost cumpărate cu credit, în primele şase luni ale acestui an, în timp ce la nivel naţional media este de 44%. 

Consultanţii subliniază că, în general, numărul tranzacţiilor de apartamente şi case a început să scadă începând cu primăvara anului curent, pe fondul costurilor mari cu energia, scumpirii materialelor de construcţii şi a combustibililor, la care se adaugă şi creşterea costurilor asociate creditelor ipotecare. Concret, viteza de creştere a stocului de credite pentru locuinţe a scăzut simţitor în trimestrul al doilea, astfel că dinamica anualizată a stocului de credite imobiliare se află în creştere cu 10% la final de iulie, după ce în 2021 era de aproape 13%.

Conform sursei citate, în Bucureşti, proprietarii s-au îndatorat la bănci pentru 50% dintre apartamentele tranzacţionate, în primele şase luni ale acestui an, după ce la nivelul întregului an 2021, şase din zece apartamente (60%) au fost cumpărate cu credit. "(...) în prezent nu doar că sunt mai puţine tranzacţii care depind de finanţare bancară, ci şi că o parte din cerere a devenit nebancabilă şi nu-şi mai permite costul împrumutului pentru a cumpăra locuinţa dorită", afirmă consultanţii Colliers.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.