În varianta provizorie 2 referitoare la produsul intern brut, publicată miercuri, Statistica a păstrat neschimbate şi cifrele referitoare la creşterea PIB raportat la perioada similară din 2017, avansul fiind de 4,1% pe serie brută şi de 4,2% pe seria ajustată sezonier.
Potrivit celor mai recente date, în semestrul I 2018, PIB a urcat, comparativ cu semestrul I 2017, cu 4,1% pe seria brută, cifră revizuită în creştere uşoară faţă de 4% în varianta provizorie 1, şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.
Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 232,710 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de trimestrul I 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul II 2017. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 459,144 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,2% faţă de semestrul I 2017.
Produsul Intern Brut - serie brută - estimat pentru trimestrul II 2018 a fost de 218,949 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de trimestrul II 2017.
PIB estimat pentru semestrul I 2018 a fost de 399,463 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de semestrul I 2017.
Potrivit INS, la creşterea PIB, în semestrul I 2018 faţă de semestrul I 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,1%), cu o pondere de 24,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,3%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,8%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,8%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,7% la formarea PIB, au contribuit cu +1,1% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 9,3%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,5%, contribuind cu 3,4% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,6%), consecinţă a creşterii cu 6,5% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 9,6%.
În varianta provizorie 2 referitoare la Produsul intern brut, Statistica a revizuit în urcare la -1,1%, de la -0,7%, contribuţia negativă a formării brute de capital fix (investiţiile) la avansul PIB, ca urmare a reducerii volumului său de activitate de la 97% la 95,2%.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi, în raportul World Economic Outlook, că a revizuit în scădere la 4%, de la 5,1%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an.
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.
Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.
Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.
În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.