”Numărul mediu de familii beneficiare de ajutor social a crescut considerabil în perioada 2011 - 2015, de la un număr mediu de 186.704 familii la 245.545 familii (cu 32%), urmat de o uşoară scădere în perioada următoare (cu 5% în anul 2017 faţă de anul 2015), ajungându-se în anul 2017 la un număr de 233.966 familii beneficiare”, se arată în raportul "Acordarea unor beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei, susţinerea copilului şi a familiei în anul 2017".
Durata medie în care persoanele care au beneficiar de ajutor este de patru ani, Curtea de Conturi arătând că sunt persoane care au depășit și pragul de șase ani.
Legislaţia în domeniu prevede că persoanele beneficiare de ajutor social au obligaţia să fie înregistrate în evidenţa agenţiilor judeţene de şomaj ca persoane apte de muncă, fiind în căutarea unui loc de muncă. În medie, circa 3% din numărul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din aceste locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de beneficiari.
Citește și:
Sărăcia nu se lasă alungată din România! Cifrele o demonstrează
Potrivit calculelor Curții de Conturi, în 2017, prin ocuparea celor 7.962 de locuri vacante de muncitori necalificaţi s-ar fi realizat economii la bugetul de stat în sumă de 28,356 milioane de lei. Astfel, în ipoteza că aceste persoane beneficiare de venit minim garantat s-ar fi angajat şi ar fi realizat salariul minim pe economie, în anul 2017, contribuţiile şi impozitele obligatorii ar fi fost în sumă 799 lei/lună/persoană.
În această eventualitate, economia la bugetul de stat ar fi fost de 23.356.000 de lei, iar veniturile realizate în plus la bugetul general consolidat ar fi fost cu 76.339.000 de lei.
”În concluzie, în mod similar cu anii precedenţi, menţinerea în plată a beneficiarilor de venit minim garantat timp îndelungat a condus la plata unor sume cu acest titlu de la bugetul de stat, precum şi la neîncasarea unor potenţiale venituri la bugetul general consolidat”, reclamă Curtea de Conturi.
Cota din PIB a ajutoarelor sociale
Potrivit rapoartelor întocmite, în anul 2017, fondurile publice pentru susţinerea sistemului de beneficii de asistenţă socială au însumat 13,446 miliarde de lei, reprezentând 1,57% din PIB-ul României. Dintre acestea, beneficiile de asistenţă socială care au făcut obiectul misiunilor de audit, reprezentând peste 70% din bugetul alocat, au însumat 9,667 miliarde de lei, respectiv 1,13% din PIB.
Numărul mediu lunar de beneficiari s-a diminuat de la 4.587.976, în 2011, la 4.361.258, în 2017, înregistrând astfel o scădere de circa 5%, pondere care confirmă că, anul trecut, la nivelul MMJS, au fost implementate o serie de măsuri care au contribuit la îmbunătăţirea sistemului de asistenţă socială, precum şi la utilizarea eficientă a resurselor bugetare primite cu această destinaţie.
"Curtea de Conturi a României apreciază că eforturile depuse de entităţile verificate au condus la scăderea de peste două ori a sumelor plătite necuvenit identificate în urma acţiunilor de audit, de la 33.051 mii lei în anul 2012 ajungând, în anul 2018, la 13.963 mii lei", se precizează în comunicat.
Totodată, entităţile auditate au manifestat un grad ridicat de receptivitate şi preocupare, sumele recuperate de la beneficiari înregistrând o creştere de la 68%, în anul 2015, la 76%, în 2016, ajungând la 77%, în 2017.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.