Microbiomul nazofaringian este în general considerată o protecție de primă linie împotriva virusurilor, bacteriilor și a altor agenți patogeni care pătrund în aceste căi de trecere naturale, spune Dr. Sadanand Fulzele, cercetător în domeniul geriatriei în cadrul Departamentului de Medicină al Colegiului Medical din Georgia de la Universitatea Augusta.

Modele distincte au apărut atunci când cercetătorii au examinat microbiomul a 27 de persoane cu vârste cuprinse între 49 și 78 de ani care erau negative pentru virus, 30 care erau pozitive, dar nu prezentau simptome, și 27 care erau pozitive cu simptome moderate care nu au necesitat spitalizare, relatează aceștia în revista Diagnostics.

"Milioane de oameni sunt infectați și relativ puțini dintre ei devin simptomatici. Acesta ar putea fi unul dintre motive", a declarat Dr. Ravindra Kolhe, directorul Laboratorului Esoteric și Molecular din Georgia al MCG, sau GEM Lab. care a efectuat mai mult de 100.000 de teste COVID.

Cele mai semnificative schimbări au fost la cei care erau simptomatici, inclusiv la aproximativ jumătate dintre acei pacienți care nu aveau o cantitate suficientă de microbiom pentru a fi măcar secvențiată, spune autorul corespondent Fulzele.

Citește și: Bilanț COVID-19 - 28 septembrie 2021. Record ABSOLUT de cazuri în România

Aceștia au fost surprinși să găsească aceste numerei scăzute de bacterii în cavitatea nazofaringiană a persoanelor simptomatice, față de doar două și patru persoane în grupurile negative și, respectiv, pozitive fără simptome. Marea majoritate a indivizilor pozitivi fără simptome aveau încă un microbiom suficient, notează primul autor Kolhe.

"Nu știm ce a fost mai întâi, boala sau distrugerea microbiomului", spune Fulzele. Nasul care curge și strănutul ar putea explica această pierdere, un număr deja semnificativ mai mic de locuitori bacterieni ar fi putut crește riscul indivizilor de a dezvolta acest tip de simptome sau virusul ar fi putut schimba peisajul, spune Fulzele, care suspectează că este vorba de cea din urmă variantă.

Pe baza experienței cu microbiomul din tractul gastrointestinal, Kolhe crede că conținutul și dimensiunea diferită a microbiomului  este un alt pariu bun. "Nu avem suficiente date în acest moment", spune Kolhe.

Ei au găsit diferențe și în ceea ce privește tipul de bacterii, deși cercetătorii notează că funcția unora dintre bacteriile pe care le-au găsit nu este bine înțeleasă.

După cum indică numele virusului și aproape doi ani de experiență cu acesta, o cale majoră de transmitere a coronavirusului 2 al sindromului respirator acut sever 2, sau SARS-Cov-2, este atunci când cineva tușește, strănută sau chiar vorbește, iar picăturile numite aerosoli care transportă virusul se deplasează prin aer și ajung în nasul sau gura altei persoane.

Cei cu vârsta de 65 de ani și peste și/sau cu afecțiuni de sănătate subiacente, cum ar fi hipertensiunea și diabetul, sunt considerați ca având un risc crescut de spitalizare și de deces din cauza acestei infecții, așa că au decis să analizeze microbiom din partea superioară a sistemului respirator, numită nazofaringe, a persoanelor în vârstă.

Institutului Cancacuzino vinde un produs pentru întărirea sistemului imunitar

Mucoasa din această zonă funcționează ca o barieră naturală împotriva agenților patogeni și există, de asemenea, un număr semnificativ de celule imunitare prezente, numite și Fulzele, iar răspunsul lor la virusurile respiratorii este esențial.

Zona abundă, de asemenea, în receptori ACE-2, de care se leagă coronavirusul, iar Kolhe spune că este un loc de aterizare important pentru acest virus.

Noile descoperiri indică faptul că microbiomul modificat la pacienții simptomatici a avut un impact asupra răspunsului lor imunitar la virus, spun Kolhe și Fulzele.

Persoanele simptomatice aveau niveluri semnificativ mai ridicate a două specii bacteriene, inclusiv Cutibacterium, care se găsește în general pe piele și este asociată cu acneea, dar și cu infecții cardiace și infecții ale umărului în urma unei intervenții chirurgicale. În schimb, a existat o prezență semnificativ mai scăzută a unui număr de alte bacterii, care nu sunt bine studiate.

Microbiomul ambelor grupuri infectate, simptomatice și asimptomatice, avea niveluri ridicate de bacterii precum Cyanobacteria, numită și alge verzi albastre, care poate fi găsită în apa contaminată, dar care este un locuitor obișnuit al microbiomului la om și care pare să aibă un rol în reglarea răspunsului imunitar. Aceste bacterii intră de obicei în organism prin suprafețele mucoaselor, cum ar fi cele din nas, și sunt cunoscute ca fiind cauza pneumoniei și a leziunilor hepatice. Cei care au fost simptomatici aveau de două ori mai multe astfel de bacterii decât omologii lor asimptomatici.

Pfizer testează prima pastilă anti-COVID-19

Fulzele remarcă faptul că între cei asimptomatici și cei simptomatici nu a existat nicio schimbare semnificativă în diversitatea microbiomului - doar aceste mari diferențe de volum - dar au observat o mulțime de bacterii individuale care au crescut și scăzut în număr.

În timp ce relația dintre microbiomul nazofaringian și gravitatea COVID-19 rămâne necunoscută, studiul lor indică o "asociere puternică" între microbiomul nazal, infecția cu SARS-CoV-2 și gravitatea acesteia, scriu ei.

Analiza lor a fost făcută înainte ca variantele actuale ale virusului să înceapă să apară, dar cercetătorii spun că diferențele din microbiom probabil că vor fi valabile și pentru acestea și au început deja această analiză.

Sunt necesare studii mai mari pentru a se asigura că modelele clare pe care le-au găsit se mențin, spun cercetătorii. Aceștia pregătesc o cerere de subvenție care va permite realizarea unui studiu mai amplu și caută alte locuri de testare care doresc să fie parteneri. Aceștia spun că utilizarea aceluiași tampon nazofaringian folosit pentru multe teste COVID ar permite efectuarea unei analize a microbiotei în același timp cu testarea.

Ei remarcă contrastul izbitor care a apărut între cei aproape doi ani de experiență cu virusul, majoritatea celor infectați fiind asimptomatici sau prezentând simptome ușoare, cum ar fi cele ale unei răceli, în timp ce alții fac pneumonie virală severă, necesită spitalizare sau mor.

Acum au fost publicate câteva studii recente care sugerează că compoziția bacteriană a canalului nazal poate avea o influență "drastică" asupra dezvoltării infecțiilor respiratorii și a severității simptomelor, scriu ei. Unele studii au indicat că microbiomul nazal poate influența încărcătura virală, răspunsul imunitar și simptomele unei infecții cu rinovirus, care este responsabil undeva între 10-40% din răcelile obișnuite.

O multitudine de alte afecțiuni, cum ar fi sindromul inflamator intestinal, ulcerul peptic și bolile virale, au fost legate de modificări semnificative ale microbiotei intestinului, a cavității nazale și orale, scriu ei.

Diversitatea bacteriilor din microbiom este, în general, un lucru bun și este ceva care scade în mod natural odată cu vârsta, spune Fulzele, și, de asemenea, poate fi afectată de obiceiuri precum fumatul și îmbunătățită de cele precum o alimentație diversificată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.