În mijlocul pandemiei, informațiile nu au trecut neobservate: printre pacienții care au contractat Covid-19, ar exista o proporție anormal de mică de fumători. Numărul lor este de cinci ori mai mic decât în ​​rândul persoanelor de aceeași vârstă și de același sex din populația generală, notează Zahir Amoura. Iar studiul condus de acest medic de la Spitalul Pitié-Salpêtrière (Paris), pe 479 de pacienți, nu este primul. Și alți specialiști au observat același lucru. Ca și cum, în mod ciudat - și într-un mod contraintuitiv - fumătorii, ai căror plămâni sunt totuși abuzați de fumat, ar fi fost protejați de temutul virus respirator, scrie Science & Vie.

Protejat de fumat? Nu, răspund cercetătorii, mai degrabă prin una dintre componentele tutunului: nicotina, o moleculă prezentă în frunzele de tutun și, în cantități mai mici, în alte plante (vinete, roșii etc.). Dacă consecințele sale dăunătoare asupra sistemului cardiovascular sunt bine cunoscute, noicotina ar avea și efecte benefice în cazul mai multor boli neurodegenerative.

Ipoteza nu a fost emisă acum. În 1954, Harold Dorn, cercetător la National Institutes of Health (Statele Unite), a trimis veteranilor americani un chestionar privind obiceiurile lor de fumat.

După analizarea a aproximativ 200.000 de răspunsuri și a certificatului de deces al respondenților care au murit în următoarele 30 de luni, arată că fumatul este asociat cu un risc mai mare de a muri de cancer, boli cardiovasculare și multe alte patologii. Dar, surpriză, există unul pentru care riscul este, dimpotrivă, mult redus: boala Parkinson.

De atunci, multe alte studii au confirmat acest rezultat și, potrivit unei revizuiri publicate în 2017 de echipa Chaoran Ma de la Penn State University Pennsylvania, Statele Unite, riscul de a dezvolta boala Parkinson este redus cu 40-50% în rândul fumătorilor.

Vaccin anti-covid. China face ce SUA refuză

Cercetătorii au observat, de asemenea, la rozătoare, un efect protector al nicotinei împotriva unei alte patologii neurodegenerative: boala Alzheimer. La om, rezultatele sunt mai controversate: o meta-analiză efectuată în 2010 de Janine Cataldo, de la Universitatea din California, relevă faptul că din 43 de studii identificate, 19 susțin un risc crescut de a contracta boala, iar 22 sunt înclinate către scăderea apariției maladiei - cu excepția faptului că majoritatea acestora au fost finanțate de industria tutunului.

O altă patologie asupra căreia nicotina ar avea un efect pozitiv este scleroza multiplă. Cu toate acestea, în 2007, o meta-analiză a arătat că fumatul crește riscul de a dezvolta această boală. În 2009, echipa condusă de Anna Hedström (Institutul Karolinska, Suedia) a confirmat acest rezultat ... cu o singură excepție: creșterea nu afectează consumatorii de snus (un soi de tutun de mestecat care este utilizat în Suedia).

Mai mult decât atât, în 2013, aceeași echipă a arătat că snusul reduce riscul apariției sclerozei multiple! Totuși, acest tutun, spre deosebire de țigări, conține aproape exclusiv nicotină.

Linia fină dintre medicină și droguri

În sens farmaceutic, un medicament se referă la orice substanță brută de origine vegetală cu proprietăți terapeutice. Însă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, substanțele care acționează asupra creierului, cauzează modificarea stării de conștiință și / sau dependență și sunt consumate pentru recreere, încep să fie numite „droguri”.

Între cele două utilizări, granița este neclară și schimbătoare. Astfel, macul de opiu, cunoscut încă din Antichitate pentru proprietățile sale analgezice, nu a fost fumat decât în ​​secolul al XVIII-lea. Trei secole mai târziu, dependența de opiu a dispărut, dar opiul este încă folosit pentru a produce un heroină și un medicament, morfina.

Purtătorul valizei atomice a lui Trump, infectat cu COVID-19

Dar efectul protector al nicotinei împotriva Covid-19? Experimentele sunt încă în desfășurare, și potrivit lui Jean-Pierre Changeux, ar putea fi implicați receptori nicotinici. SARS-CoV-2 prezintă o secvență peptidică similară celor prezente pe virusul rabiei și pe o toxină de venin de șarpe, care se leagă foarte selectiv de receptorii nicotinici. Dacă acesta din urmă constituie o poartă pentru coronavirus, este posibil ca această ușă să se deschidă mai puțin bine la fumători, spune Changeux. O altă posibilitate, care nu este exclusivă, nicotina ar avea, prin legarea la nAChR-urile celulelor imune, un efect antiinflamator prin reducerea producției de citokine. Cu toate acestea, tocmai supraproducția de citokine este responsabilă de starea hiperinflamatorie a pacienților cel mai grav afectați de Covid-19. Aceste proprietăți antiinflamatorii ar putea explica efectul nicotinei asupra sclerozei multiple.

Deși mecanismele implicate nu sunt pe deplin înțelese, cercetătorii testează tratamente. Împotriva bolii Parkinson, au fost efectuate mai multe studii clinice cu plasturi de nicotină care s-au încheiat cu eșec. Plasturii s-au dovedit a fi ineficiente atât în ​​tratarea primelor simptome, cât și în prevenirea apariției altora noi, recunoaște James Boyd (Universitatea din Vermont, Statele Unite), unul dintre investigatorii studiului clinic NIC-PD. în 2017-2018 în Statele Unite și Germania. Aceste eșecuri pot fi explicate prin faptul că felul în care nicotina este eliberată în sânge diferă foarte mult între țigări și plasturi. Cu acesta din urmă, difuzia este lentă și acest lucru activează receptorii nicotinici mult mai puțin, avansează Uwe Maskos. În ceea ce privește Covid-19, echipa lui Zahir Amoura a dezvoltat un protocol pentru trei studii clinice, pentru a măsura atât efectele preventive, cât și cele curative. 

Alzheimer, scleroză multiplă, Parkinson, schizofrenie, Covid-19: cinci boli care fac ca nicotina să facă parte din familia numeroasă de medicamente care, uneori, poate vindeca.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.