Toţi cei trei copii, cu vârste cuprinse între 6 luni şi 8 ani, sunt trataţi în cadrul Centrului Medical al Universităţii Columbia din New York şi au prezentat febră şi inflamaţii la nivelul inimii şi intestinelor.

"În momentul de faţă ne aflăm la începutul încercării de a înţelege ce reprezintă", a declarat pentru Reuters medicul Mark Gorelik de la Columbia.

Covid-19. Simptome grave la copii. Trebuie să rămânem vigilenți

Gorelik, specialist în reumatologie şi imunologie pediatrică, a spus că a fost chemat să consulte cazurile pentru a evalua dacă aceşti copii au boala Kawasaki, o afecţiune despre care se crede că ar fi asociată cu infecţii care, în cazuri grave, provoacă inflamaţia arterelor inimii.

Experţi medicali italieni şi britanici investighează o posibilă asociere între pandemia de coronavirus şi grupuri cu boala inflamatorie în rândul copiilor prezentaţi la spitale cu febră mare şi artere inflamate.

Sindromul a fost în mare parte nedetectat în Statele Unite, conform Academiei Americane de Pediatrie.

Gorelik a declarat că, după părerea sa, în aceste cazuri este foarte posibil să nu fie vorba despre boala Kawasaki, ci despre un proces similar, cu un mecanism de bază comun cu Kawasaki, declanşat de un an agent patogen care provoacă un răspuns al sistemului imunitar. "Prezintă trăsături similare", a spus el.

Cele trei cazuri din New York vin după un raport emis de Universitatea Stanford din California care consemna cazul unui copil de 6 luni internat cu boala Kawasaki şi ulterior diagnosticat cu COVID-19, boala cauzată de noul coronavirus.

"Când s-a dovedit că acest copil era pozitiv a fost o mică surpriză", a spus medicul Roshni Mathew, specialist în boli infecţioase la copii în cadrul Spitalului de Pediatrie Lucile Packard al Stanford.

Mathew, care a descris cazul în jurnalul Hospital Pediatrics, a spus că nu este cunoscută cauza bolii Kawasaki, însă au fost sugeraţi mai mulţi agenţi patogeni drept posibil declanşator, inclusiv unele coronavirusuri umane.

Până în prezent, copiii au scăpat în mare parte de unele dintre complicaţiile grave ale COVID-19, care a afectat în cea mai mare parte adulţi vârstnici şi persoane cu afecţiuni cronice.

Potrivit lui Gorelik, este posibil ca, la unii copii, boala să aibă două faze: infecţia iniţială şi răspunsul imunitar ulterior, care se declanşează câteva săptămâni mai târziu. "Se pare că după o săptămână, până la două săptămâni, sistemul imunitar poate să răspundă într-un mod foarte dezorganizat", a explicat el.

Echipa de la Columbia a realizat câteva studii preliminare şi a descoperit că cel puţin doi dintre pacienţi erau purtători ai unor gene care le-ar putea modifica răspunsul imunitar. Dintre cei trei, unul este în stare gravă, unul se află la terapie intensivă, iar al treilea a fost externat.

Gorelik a spus că modelul urmează într-o oarecare măsură ceea ce se întâmplă cu unii pacienţi adulţi diagnosticaţi cu COVID-19, care se îmbolnăvesc foarte rău, încep să se recupereze, apoi dezvoltă un răspuns imunitar secundar.

Doctor Jane Burns, director în cadrul Centrului de Cercetare a Bolii Kawasaki de la Universitatea din San Diego din California, a declarat că nu este clar dacă aceste cazuri raportate până în prezent sunt asociate cu boala COVID-19.

Această problemă urmează să fie discutată în cadrul unei întâlniri a experţilor internaţionali, prevăzută pentru weekendul următor, a spus Burns. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.