Organizația Mondială a Sănătății (OMS)Trusted Source recunoaște în prezent patru VI-uri ale SARS-CoV-2:

• Alpha B.1.1.1.7, detectată pentru prima dată în septembrie 2020 în Regatul Unit

• Beta B.1.1.351, detectată pentru prima dată în mai 2020 în Africa de Sud

• Gamma P.1, detectat pentru prima dată în noiembrie 2020 în Brazilia

• Delta B.1.617.2, detectat pentru prima dată în octombrie 2020 în India

Virușii au nevoie de o gazdă pentru a se replica și a suferi mutații. Singura modalitate de a împiedica apariția unor variante noi și mai periculoase ale SARS-CoV-2 este de a preveni transmiterea și infectarea.

SARS-CoV-2 se replică mai repede la persoanele nevaccinate și, prin urmare, virusul are mai multe oportunități de a suferi mutații. Deoarece aceste persoane nu au dezvoltat deja un răspuns imunitar la virus, acesta poate supraviețui și se poate înmulți pentru perioade mai lungi de timp în organismul lor.

Cu cât SARS-CoV-2 are mai multe posibilități de a provoca infecții la persoanele nevaccinate, cu atât mai mare este șansa ca noi VI-uri să apară.

În cadrul unor cercetări recente, oamenii de știință de la Institutul Național pentru Boli Transmisibile (NICD) din Johannesburg, Africa de Sud, alături de alte instituții din țară, au identificat o nouă variantă potențial de interes numită C.1.2.

De la descoperirea sa inițială, în mai 2021, oamenii de știință au detectat varianta C.1.2 în alte șapte țări, inclusiv în Noua Zeelandă, Marea Britanie și China. Deși are unele caracteristici care pot provoca îngrijorare, experții încă adună date.

Mutații

Cu ajutorul analizei genetice, autorii studiului notează că C.1.2 conține multe mutații prezente și în variantele Alpha, Beta, Delta și Gamma ale SARS-CoV-2. Cercetătorii afirmă că aceste mutații facilitează pătrunderea virusului în celulele țintă, rezistența la tratamentele și vaccinurile actuale și transmiterea de la o persoană la alta.

Citește și: Covid-19. ASPIRINA, efecte SALVATOARE la pacienții cu forme grave

"Oamenii de știință sunt îngrijorați în legătură cu această variantă, din cauza rapidității cu care a suferit mutații: se află la o distanță cuprinsă între 44 și 59 de mutații față de virusul original detectat în Wuhan, [China], ceea ce îl face mai mutant decât orice alt COV sau variantă de interes identificată de OMS", a declarat Dr. Vinod Balasubramaniam, lector la Universitatea Monash din Malaezia, care nu a fost implicat în studiu.

"Acesta conține, de asemenea, multe mutații care au fost asociate cu o transmisibilitate crescută și o capacitate sporită de a eluda anticorpii în alte variante", au spus oamenii de știință, "deși acestea apar în amestecuri diferite, iar impactul lor asupra virusului nu este încă pe deplin cunoscut", a adăugat el.

Întrucât varianta a avut la dispoziție doar câteva luni pentru a circula, cunoștințele despre modul în care funcționează sunt limitate. Cu toate acestea, cercetătorii au relatat că în ultimele luni cazurile acestei variante au crescut într-un ritm similar cu cel al variantelor Beta și Delta, în prezent dominante, pe măsură ce au început să se răspândească în Africa de Sud.

În luna mai, C.1.2 a reprezentat 0,2% din genomurile secvențiate, în iunie, 1,6%, iar în iulie ajunsese deja la 2,0%.

Cercetătorii notează, de asemenea, că există de obicei o întârziere de 2-4 săptămâni între eșantionare și punerea la dispoziția publicului a datelor. Acest lucru, alături de limitările în capacitatea lor de eșantionare, poate însemna că varianta este mai frecventă decât sugerează datele actuale.

De unde a apărut C.1.2? 

"Virușii suferă mutații în parte ca urmare a unui atac imunitar", a declarat pentru Medical News Today Dr. Cathrine Scheepers, primul autor al studiului și cercetător medical principal la NICD din Africa de Sud: "Când cineva [dobândește o infecție] cu un virus, anticorpii noștri se leagă de acest virus pentru a-l ucide și a-l împiedica să pătrundă în celulele noastre”.

"În timpul infecției, virusul va suferi mutații aleatorii. Dacă aceste mutații aleatorii conferă un beneficiu, cum ar fi abilitatea de a se sustrage acestor atacuri imunitare prin împiedicarea legării anticorpilor, acea mutație va crește în număr, deoarece virușii cu acea mutație au un avantaj competitiv", a continuat Scheepers.

"Cu cât mai mult timp cineva [are o infecție] cu un anumit virus, cu atât mai multe șanse are acesta să acumuleze o mulțime de mutații. Deoarece acesta (C.1.2) este atât de puternic mutant, presupunem că este rezultatul unei infecții prelungite care permite virusului să acumuleze multe mutații înainte de a fi transmis altora", a adăugat ea.

Ar trebui să fim îngrijorați?

"În acest moment, nu este nevoie ca publicul sau autoritățile sanitare să fie îngrijorate de varianta C.1.2", a declarat Dr. Scheepers. "Deși o monitorizăm foarte atent, încă o detectăm doar la niveluri foarte scăzute în Africa de Sud (mai puțin de 3% din virușii din țară) și la nivel global (mai puțin de 1% în alte regiuni)."
Dr. Richard Stanton, lector în cadrul Diviziei de Infecții și Imunitate de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că: "În acest moment, merită să fim atenți, dar nu este ceva care să ne îngrijoreze prea mult".

El a continuat: "Numărul de cazuri rămâne destul de scăzut și nu avem nicio dovadă că mutațiile specifice pe care le poartă îl fac mai periculos decât Delta."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.