Compania farmaceutică Merck a cerut săptămâna trecută Administrației americane pentru alimente și medicamente să autorizeze Molnupiravir, acesta fiind prima pastilă autorizată pentru tratarea COVID-19. Toate celelalte tratamente autorizate de agenție trebuie să fie injectate sau administrate intravenos.

Tocmai această distincție - o pastilă mai degrabă decât un ac - face din Molnupiravir o soluție convingătoare pentru criza acută a locurilor din spitale, spune Mansoor Amiji, profesor universitar de științe farmaceutice și inginerie chimică la Northeastern.

"Entuziasmul din jurul Molnupiravirului, din jurul antiviralului Merck, se datorează într-adevăr faptului că este o pastilă", spune Amiji. "Schimbă momentul în care vei începe să tratezi pacienții".

Cu o astfel de pastilă, medicii ar putea prescrie tratament pentru pacienții COVID-19 la scurt timp după ce aceștia au fost testați pozitiv și au început să prezinte simptome, spune Amiji. Medicii nu ar mai trebui să aștepte ca un pacient să devină atât de grav încât să necesite spitalizare pentru a începe să folosească tratamentele specifice autorizate.

O cură de cinci zile de medicație orală a redus cu aproximativ 50% șansele ca pacienții nou diagnosticați cu COVID-19 să ajungă în spital în cadrul studiilor Merck.

"Ar trebui să reducă foarte mult povara - nu în totalitate, dar dacă am putea să o reducem la jumătate, ar fi o diferență foarte mare", spune Gary Young, profesor de management strategic și sisteme de sănătate la Northeastern și director al Centrului pentru politici de sănătate și cercetare în domeniul sănătății și al asistenței medicale de la Northeastern University.

Moment de cotitură în pandemie. Merck cere aprobare pentru prima pastilă care tratează COVID-19

În timp ce unele spitale nu mai văd valul de pacienți COVID-19 care a venit în 2020, altele au fost copleșite de aceștia în timpul celui mai recent val de cazuri - în special în zonele în care ratele de vaccinare sunt scăzute. Pentru unele spitale, acest lucru a însemnat lipsă de paturi sau de personal pentru a îngriji pacienții bolnavi sau cu alte probleme de sănătate sau leziuni care ar putea necesita spitalizare.

Pentru a gestiona valul de cazuri, unele sisteme de sănătate au amânat îngrijirea pentru probleme care nu sunt urgente sau au redirecționat pacienții către alte spitale. O astfel de reorientare a pacienților a dus la moartea unor pacienți cardiaci în timp ce așteptau un loc într-o unitate de terapie intensivă, pentru a oferi un exemplu serios al riscurilor pe care le implică reorientarea pacienților. Au existat, de asemenea, rapoarte despre unele spitale care au fost nevoite să raționalizeze îngrijirea, spune Young. Pur și simplu pentru că nu aveau suficiente ventilatoare, au triat pacienții în funcție de perspectiva lor de supraviețuire în fața bolii.

"Nu se întâmplă pe scară largă", spune Young. "Dar se întâmplă într-o țară care în mod normal nu se consideră a fi una care trebuie să raționalizeze serviciile de sănătate. În mod normal, nu lăsăm oamenii să moară".

Tratament de 5 zile cu o pastilă vindecă COVID-19? Ce spun studiile

Ceea ce reprezintă o problemă mai amplă în întreaga lume este faptul că pandemia a avut un impact financiar semnificativ asupra spitalelor - în special asupra celor care se confruntau deja cu dificultăți financiare și care se află adesea în zone rurale care îi obligă pe pacienți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la unități. 

Molnupiravirul este un tratament cu 40 de capsule. Pacienții cărora li s-a prescris pastila COVID-19 de către un medic ar lua patru capsule de două ori pe zi timp de cinci zile.

Tratamentul țintește procesul de replicare a SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă COVID-19, pentru a-l împiedica să se producă mai mult în organismul pacientului și să agraveze infecția.

"Ceea ce face virusul este că ne infectează celulele și apoi le folosește ca pe o fabrică pentru a se reproduce", explică Amiji.

Coronavirusul trebuie să își reproducă ARN-ul pentru a se duplica. ARN-ul este alcătuit din patru nucleotide, care sunt, în esență, blocuri de construcție genetică pe care virusul le folosește pentru a produce mai multe din el însuși. Molnupiravirul creează blocuri de construcție false care interferează cu acest proces. "Practic, în loc să pună molecula reală de acid nucleic, virusul folosește în schimb acest analog", spune Amiji. "Deci creează greșeli în genomul viral. Și când a creat această greșeală, acest virus nu mai este infecțios".

Atât Amiji, cât și Young avertizează să nu se gândească la pilula Merck ca la un "glonț de argint" în lupta împotriva COVID-19.

"Trebuie să fie considerată o unealtă din arsenalul de instrumente, alături de vaccinări și alte practici de sănătate publică în care ne-am implicat deja", spune Young. "Trebuie să ne gândim la toate aceste instrumente diferite pentru a combate acest virus".
Terapiile pentru tratarea pacienților cu COVID-19 sunt încă o parte a puzzle-ului, spune Amiji, deoarece o mare parte a lumii rămâne nevaccinată, disparitățile în ceea ce privește accesul la vaccinuri persistă în întreaga lume, iar variantele virusului continuă să amenințe procesul pe care l-am realizat în lupta pentru a pune capăt pandemiei. Dar tratamentele nu ar trebui să fie considerate ca un înlocuitor al vaccinurilor, spune el.

"Nu există un substitut pentru vaccinare", spune Amiji. "Vaccinarea este standardul de aur. Este obligatorie. Este într-adevăr ceea ce ne va salva și ne va scoate din această pandemie".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.