”Nu cred că se va ajunge acolo. Oricum, există un trend de creștere. Un lucru este clar că trebuie să ne așteptăm la creșteri de preț. Rusia va trebuie să își vândă petrolul, pentru că nu are cum să-și alimenteze bugetul. Mai sunt și alte surse de petrol, deci nu este așa de sigur că ceea ce spune un ministru sau altul din Rusia va fi și adevărat”, a declarat analistul. 

Ceea ce este însă îngrijorător, a subliniat el, ”este ritmul de creștere a prețului la pompă în România. Orice creștere a petrolului brut se reflectă la pompă în interval de câteva ore sau cel mult în 24 de ore. Acest lucru nu este normal. Pentru că toți marii distribuitori au stocuri pe care le-au cumpărat la prețuri mult mai mici. Ar trebui să respecte lucrul acesta. 

Pe de altă parte, noi avem o producție internă de petrol, care chiar dacă nu echilibrează importul, oricum contează pe linie de consum. Această producție ar trebui să fie un moderator de creștere a prețurilor. Și revin asupra unei situații care trebuie reglementată: România are niște instituții care trebuie să facă niște controale, să vadă în ce măsură au luat-o razna prețurile la pompă fără o bază reală. Eu înțeleg, să crească în două săptămâni sau trei, dar de pe o zi pe alta nu este posibil. Cu alte cuvinte, Consiliul Concurenței și ceilalți ar trebui să înceapă să-și vadă de treabă ca să vadă ce se întâmplă”, este de părere profesorul Coșea. 

Ce facem cu facturile? 

”Pe de altă parte, eu sunt de acord să facem fel de fel de legi din acestea de neînțeles și periculoase, pentru că așa se ajunge la o dictatură militară, este clar, sunt de acord să facem pastile cu iod, sunt de acord ca domnul Arafat să se ocupe de pivnițe ca să le transforme în adăposturi, dar dacă nu se iau măsuri economice în legătură cu facturile, chiar cu stoparea creșterii prețurilor la carburant nu o să mai avem ce apăra. Economia dispare și atunci o să avem adăposturi, o să avem pastile, dar nu o să mai avem economie. 

Mâine, poimâine este 1 aprilie. Ce se întâmplă după 1 aprilie, când nu va mai funcționa nici plafonarea, nici compensarea. Nu văd măsuri care să vină pe această linie. Deci, în primul rând trebuie să avem ce apăra, adică substanța acestei țări, economia. Parcă am uitat de ea. Nimeni nu mai discută de economie, de măsuri economice”, a constatat analistul într- o intervenție la RomâniaTV. 

Parcă ne-am pregăti pentru ceva 

În același timp, Mircea Coșea a spus că nedumerirea lui este legată de faptul că, ”pe de o parte ni se spune foarte tranșant că stați liniștiți, nu este nici un pericol, sunteți în NATO, nu se va întâmpla nimic, Articolul 5, vin în țară trupe străine, ne vor apăra, dar pe de altă parte, luăm niște măsuri care arată că, de fapt, autoritățile noastre sunt extrem de îngrijorate și știu ceva ce nu știm noi”. 

Dincolo de orice, a mai spus Mircea Coșea, este nevoie de niște clarificări, pentru că populația are nevoie de liniște. Pentru că, așa cum arată lucrurile, este ca și cum ne-am pregăti pentru un război, ”care nu este deloc un război galant, așa cum se credea prin secolul al 18-lea, nu este un război în care să fie respectate regulile războiului, să fie protejați civilii, este un război de o duritate și încrâncenare extraordinare”, spus analistul, salutând, totodată, două măsuri luate de Guvern. 

Este vorba, în primul rând de creșterea cheltuielilor militare și, pe de alta, de inventarierea stocurilor pe care le are. ”Stocuri de mâncare și de elemente de primă necesitate, pentru că acestea sunt extrem de importante în orice fel de mișcare traumatică: fie că e inundație, cutremur sau război”, a arătat analistul pentru B1TV.

Citește și Bărbații peste 35 de ani SCAPĂ de încorporarea obligatorie, spune avocatul Toni Neacșu

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.