Curtea Constituțională a României a respins, prin Decizia nr. 514 din 17 octombrie 2024, excepția de neconstituționalitate formulată de Ionuț Silviu Călin privind art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Dispoziția legală se referă la persoanele care dețin funcții sau însărcinări în cadrul entităților publice sau private și care pot influența decizii – inclusiv în companii private.

Autorul excepției a fost trimis în judecată pentru șantaj cu aplicarea legii anticorupție

Contestatarul, inculpat într-un dosar de șantaj aflat pe rolul Curții de Apel București, a susținut că prevederile contestate permit autorităților, în special Direcției Naționale Anticorupție (DNA), să intervină în mod discreționar în activitățile entităților private, asimilând faptele comise în mediul economic cu infracțiuni de corupție, chiar și atunci când nu există un interes public direct.

Avocatul inculpatului a cerut Curții Constituționale să stabilească că prevederile legii sunt conforme cu Constituția doar în cazul în care se aplică entităților unde statul este acționar. În plus, a criticat lipsa unor criterii clare pentru stabilirea calității de subiect activ al infracțiunilor reglementate.

Curtea Constituțională: Nu ne substituim Parlamentului și nu putem impune interpretări

CCR a respins excepția ca inadmisibilă, arătând că solicitările formulate țin de domeniul legiferării, care aparține Parlamentului, nu Curții. În plus, judecătorii au precizat că interpretarea și aplicarea normelor legale sunt atribuții ale instanțelor, nu ale instanței de contencios constituțional.

„Criticile formulate nu evidențiază o veritabilă contradicție cu Constituția, ci vizează modul de aplicare practică a legii de către organele judiciare”, se arată în motivare. În acest sens, Curtea a reiterat că nu poate interveni în procesul de justiție și că soluționarea acestor chestiuni ține exclusiv de competența instanțelor.

Contextul mai larg

Legea nr. 78/2000 este unul dintre pilonii legislației anticorupție din România. Art. 1 alin. (1) lit. b) extinde aplicarea normelor privind faptele de corupție și asupra persoanelor din mediul privat care pot influența decizii în companii, inclusiv în societăți comerciale fără capital de stat. Această extindere a fost contestată periodic de mediul de afaceri, care o consideră o cale de intruziune excesivă în raporturile comerciale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.