Kim a convocat marți Comitetul central al partidului pentru a evalua starea lucrurilor din țară și a spus că soluționarea deficitului de alimente este „o prioritate maximă”, potrivit agenției oficiale coreene de știri, notează The New York Times

Liderul de la Phenian a cerut ca toate eforturile să se concentreze pe agricultură, scrie agenția de știri oficială KCNA.

Deși nu este un secret faptul că economia Coreei de Nord are probleme, este extrem de neobișnuit ca președintele să recunoască o penurie națională de alimente la fel de public și clar ca în această săptămână.

În cea mai recentă evaluare a insecurității alimentare a țării, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a avertizat că, în cazul în care deficitul alimentar al țării nu este acoperit de importuri sau ajutoare externe, „gospodăriile ar putea experimenta o perioadă dură din punct de vedere alimentar între august și octombrie”.
Coreea de Nord a trebuit să se confrunte cu foametea în anul 1990 când au murit milioane de oameni din cauza lipsei alimentelor.

Până în prezent, din Coreea de Nord nu a apărut niciun semn că țara ar fi în pragul foametei, dar reporterii sud-coreeni care monitorizează prețurile pieței din Coreea de Nord au declarat că prețul orezului a crescut brusc în ultimele săptămâni.

De ce a slăbit Kim Jong Un. Întrebarea care pune pe jar serviciile secrete VIDEO

Multe bunuri esențiale, inclusiv medicamente, devin tot mai rare, deoarece pandemia a forțat Coreea de Nord să-și închidă granița cu China, singurul său partener comercial major, a declarat Jiro Ishimaru, editor șef al Asia Press International, un site din Japonia care monitorizează nordul Coreea cu ajutorul corespondenților clandestini din țară.

Unele familii au început să-și vândă mobila din casă pentru a strânge bani pentru hrană, a spus Ishimaru. Numărul copiilor fără adăpost care caută hrană este, de asemenea, în creștere în unele părți ale țării, deși este dificil de evaluat în real situația.

Recunoașterea de către Kim a deficitului de alimente din Coreea de Nord a fost un alt semn că politicile sale economice nu funcționează.

Când a preluat puterea în urmă cu un deceniu, una dintre primele sale promisiuni a fost să se asigure că oamenii săi îndelung răbdători „nu vor mai fi nevoiți să strângă cureaua”. Dar acele planuri economice au suferit un eșec atunci când arsenalul în creștere al armatei a condus la sancțiuni  internaționale. Eforturile șefului statului de a ridica sancțiunile nu au funcționat nicăieri dup fiasco-ul întâlnirii cu Donald Trump în 2019.

Când pandemia și inundațiile au lovit țara anul trecut, liderul nord -coreean a ordonat să se respingă orice ajutor internațional de teamă că ajutorul din exterior ar duce la un posibil focar de Covid-19. (Coreea de Nord susține că nu are cazuri de Covid-19, dar experții externi din domeniul sănătății rămân sceptici, având în vedere sistemul slab de sănătate publică al țării.)

În octombrie anul trecut, când s-a adresat unei mulțimi numeroase în timpul unei defilări militare care sărbătorea aniversarea partidului său, Kim părea că își tine cu greu  lacrimile în timp ce își cerea scuze pentru că nu a reușit să îmbunătățească viața poporului său. În ianuarie, el și-a recunoscut din nou eșecurile economice, anunțând un nou plan cincinal și jurând să consolideze capacitățile nucleare ale țării.

Se estimează că producția de cereale din Coreea de Nord a scăzut de la 4,64 milioane tone în 2019 la 4,4 milioane anul trecut, a declarat Institutul de Dezvoltare Coreeană din Sud într-un raport publicat luna aceasta. Acest lucru creează un deficit global de cereale de 1,35 milioane de tone în acest an. Coreea de Nord a suferit întotdeauna lipsa anuală de cereale, deși țara a încercat să umple golul cu comerțul și cu ajutorul internațional, în special din China.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.