România și Spania au cel mai ridicat risc din UE, cu cifre de 39% și, respectiv, 34,5%.

Prin comparație, Slovenia 10,7%, Finlanda 13,8% și Țările de Jos 14,3% au cele mai scăzute rate.

Cifra pentru ”risc de sărăcie sau excluziune socială” cuprinde cifra riscului de sărăcie, măsura deprivării materiale și sociale grave și o cifră a vieții într-o gospodărie cu o intensitate a muncii foarte scăzută. Persoanele sunt incluse o singură dată, chiar dacă se află în mai multe categorii.

Cifra privării materiale se bazează pe faptul că o gospodărie este lipsită de șapte din 13 elemente; aceasta include indicatori precum capacitatea de a plăti facturile pe baza întârzierilor la plata utilităților de bază sau la plata chiriei, capacitatea de a încălzi locuința sau dacă un adult are două perechi de pantofi potriviți. Estimarea se bazează pe jumătate din numărul de adulți din gospodărie pentru care sunt disponibile informații, copiii care trăiesc în acea gospodărie putând fi considerați ca fiind privați de unul dintre elementele enumerate.

Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale a stabilit obiectivul de a scoate 15 milioane de persoane din sărăcie sau excluziune socială până în 2030, dintre care cel puțin 5 milioane ar trebui să fie copii. Pandemia COVID-19 și inflația au făcut ca acest obiectiv să devină mai dificil, iar cele mai recente cifre ale Eurostat sugerează cât de dificil este acest obiectiv.

În prezentarea Orientărilor politice 2024 - 2029 în fața Parlamentului European (18 iulie), președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis o „primă strategie UE de combatere a sărăciei”. Orientările solicită, de asemenea, un nou impuls pentru progresul în materie de echitate socială printr-un nou plan de acțiune privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.