Luând cuvântul la reuniunea pentru climă COP27 din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, Kristalina Georgieva a apreciat că ritmul schimbării în economia reală este în continuare "mult prea lent".

Cele mai recente analize efectuate de instituţiile din cadrul grupului Băncii Mondiale sugerează că valoarea totală a angajamentelor făcute de statele lumii cu privire la reducerea emisiilor poluante ar face ca acestea să scadă cu doar 11% până la mijlocul acestui secol.

"Dacă nu vom pune preţul carbonului pe o traiectorie predictibilă care să ne ducă la, cel puţin, o medie de 75 de dolari pe tonă în 2030, pur şi simplu nu vom crea stimulentul necesar pentru ca firmele şi consumatorii să îşi schimbe comportamentul", a spus Kristalina Georgieva.

Chiar dacă unele regiuni ale lumii, precum Uniunea Europeană, au un preţ al carbonului mai mare decât nivelul menţionat de Georgieva, de exemplu preţul de referinţă în UE este de aproximativ 76 de euro pe tonă, alte regiuni, precum statul american California, vând certificate de poluare la mai puţin de 30 de dolari pe tonă iar alte regiuni nu au niciun fel de preţ al carbonului.

"Problema este că în multe ţări, nu doar în ţările sărace, din întreaga lume, acceptarea conceptului de preţ al poluării este încă una destul de redusă", a adăugat directorul general al FMI, o situaţie care este agravat de contextul actual al costului ridicat al vieţii.

Cu toate acestea, Georgieva a menţionat faptul că există mai multe rute posibile pe care le poate urma o ţară. De exemplu, SUA, al doilea mare poluator al lumii, este puţin probabil să adopte un preţ naţional al carbonului, având în vedere opoziţia acerbă a mediului politic faţă de taxele pe poluare şi sistemele de tip 'cap-and-trade'.

"Concentraţi-vă pe echivalenţă. Dacă SUA optează să introducă un cost al carbonului prin reglementare şi rabaturi în loc de unul de tip taxare şi comerţ cu certificate, asta nu ar trebui să conteze. Ceea ce ar trebui să conteze este echivalentul de preţ", a spus Georgieva. Aceasta a citat în acest sens o propunere a FMI pentru un plafon de preţ al carbonului şi o propunere venită din partea Germaniei privind un "club al carbonului" pentru principalele economii ale lumii, care ar urma să coordoneze modul în care ţările membre măsoară şi pun un preţ pentru emisiile de carbon şi de asemenea ar permite cooperarea în reducerea emisiilor în marile sectoare industriale.

"Indiferent dacă vom avea un progres la această reuniune COP sau după, acest lucru trebuie să se întâmple în curând pentru că pur şi simplu nu mai avem timp pentru o tranziţie cu succes", a subliniat Kristalina Georgieva.

Circa 40.000 de participanţi din aproape 200 de ţări sunt aşteptaţi la summitul COP27 din Egipt, unde, în perioada 6 - 18 noiembrie, vor fi discutate timp de două săptămâni măsuri de reducere a încălzirii globale. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.