România a beneficiat până acum de 6,35 miliarde de euro din totalul de 29,18 miliarde de euro alocați, dar a pierdut și 2,1 miliarde de euro din cauza performanței economice.

Reforma pensiilor speciale și tranziția ecologică sunt prioritățile pe care România trebuie să le îndeplinească în perioada următoare pentru a accesa fondurile PNRR.

PNRR constă în granturi de circa 14,24 miliarde euro și împrumuturi de circa 14,94 miliarde euro.

Economist: România riscă ratingul ”junk” dacă nu fructifică PNRR-ul

PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm, pentru că dacă nu o fructificăm pe aceasta, am putea ajunge la categoria junk rate în următorii doi ani, susţine Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

"Cred că marea problemă pe care o avem în sistemul financiar, marea, imensa problemă, este deficitul public. Dacă reuşim să stăpânim deficitul public şi dacă reuşim să reducem deficitul public către nivelul de 3% în următorii vreo 2 ani aşa, asta ar ajuta enorm de mult. Ar ajuta inclusiv dacă am fi în stare să îndeplinim măsurile pentru PNRR. PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm. Pentru că dacă nu o fructificăm pe aceasta, cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani. Sunt aceste două chestiuni, deficitul bugetar şi PNRR-ul", a afirmat luni Eugen Rădulescu, în cadrul evenimentului "Rezilienţa sistemului bancar. Cum vor ieşi băncile din această nouă criză?", menţionând că vorbeşte în calitate de economist iar opinia sa nu implică instituţia la care lucrează.

El a arătat în cadrul conferinţei că România are deficite gemene, bugetar şi de cont curent, extrem de mari şi extrem de dificil de corectat.

"În 2019, înainte de criza pandemică, eram singura ţară din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Ea s-a oprit din cauză că a apărut pandemia şi toate ţările au avut deficite mult mai mari. Numai că vine momentul în care trebuie să începem să ne apropiem de cât e stabilit în acordul, în ceea ce stabileşte Uniunea Europeană pe această linie. Veniturile fiscale sunt numai 27,2% din PIB în 2022. Ce înseamnă asta? Păi înseamnă că pentru reducerea cu punct procentual din PIB a deficitului e nevoie de o mult mai mare restrângere a cheltuielilor decât la o ţară care are 35-40% venituri bugetare", a declarat Eugen Rădulescu.

De asemenea, el a menţionat că în anii următori creşterea unor cheltuieli bugetare precum cele pentru apărare sau cu datoria publică nu poate fi evitată.

"Avem creşterea cu apărarea cu 0,5% despre care ştim. Costurile cu dobânzile la datoria publică sunt mai mult decât 0,5% în fiecare an în ultima vreme şi vor creşte în continuare semnificativ, chiar dacă dobânzile internaţionale nu vor creşte foarte mult. Şi avem beleaua numită pensii speciale care acum este undeva pe la 1% din PIB, dar care creşte ca Făt Frumos din cauză că avem pensii foarte mari pentru un număr foarte mare de potenţiali beneficiari care au ajuns şi ei aşa aproape de vârsta maturităţii. Şi vor le vor primi 40 de ani, dacă trăiesc cât trebuie, dacă trăiesc normal, pot să trăiască şi 50 de ani", a spus Eugen Rădulescu în cadrul "ZF Bankers Summit '23".

El a declarat că pe lângă aceste probleme de deficit structural există "o listă lungă de excepţii care transformă bugetul României într-un schweizer".

"Am pus numai câteva dintre aceste ciudăţenii, aceste excepţii. Avem scutiri de la plata impozitului pe IT, construcţii, servicii pentru construcţii, producţie şi echipament de materiale de construcţii ş.a.m.d. Scutiri la plata CASS. Rată de TVA efectivă, care este de numai 14,2%. De ce? Pentru că avem o listă incredibil de lungă de produse şi servicii cu TVA redus. De ce avem TVA de 19% la curentul electric şi de 9% la apă şi canalizare, n-am să înţeleg niciodată. N-am să înţeleg niciodată de ce avem 5% la obiecte sportive. Avem 5% la restaurante. În felul acesta putem să mâncăm la Bucureşti la un preţ care să fie apropiat de cel de la Paris, dar nu şi la Mamaia. Pentru că la Mamaia plătim mai mult decât pe Costa de Azur. Pentru că 5% înseamnă 5%. De aceea eu spun următorul lucru: înainte de a vorbi de majorări de impozite şi taxe, ar trebui să vorbim despre eliminarea excepţiilor şi anomaliilor fiscale", a afirmat Eugen Rădulescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.