Temerile Ucrainei și ale Europei cresc pe fondul negocierilor între Washington și Moscova pentru o încetare temporară a focului

Președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin au încheiat marți o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute, într-un nou efort al administrației de la Washington de a obține un acord pentru încetarea conflictului din Ucraina. Atât Casa Albă, cât și Kremlinul au confirmat încheierea discuției, iar comunicatele oficiale sunt așteptate în cursul zilei.

Aceasta a fost a doua conversație directă dintre Trump și Putin de la revenirea liderului american la Casa Albă în ianuarie. Prima a avut loc la mijlocul lunii februarie, când Trump a declarat ulterior că o întâlnire față în față cu omologul său rus ar putea avea loc „în viitorul nu foarte îndepărtat”. În ultimele săptămâni, contactele dintre Washington și Moscova s-au intensificat, pe fondul dorinței de a obține un armistițiu de 30 de zile.

Trump: „Multe elemente ale unui Acord Final au fost deja agreate”

Cu câteva ore înainte de convorbirea cu Putin, Trump a scris pe Truth Social că „multe elemente ale unui Acord Final au fost deja agreate, dar multe altele rămân de discutat”. Această declarație, împreună cu comentariile sale făcute duminică seara în fața jurnaliștilor – potrivit cărora părțile discută deja despre „împărțirea activelor” – au amplificat temerile că Ucraina ar putea fi lăsată în afara unor decizii cruciale.

Îngrijorările Kievului sunt legate de riscul ca interesele sale să fie sacrificate în numele unui acord rapid care să pună capăt temporar ostilităților. Oficialii ucraineni și partenerii europeni se tem că Rusia nu va respecta pe termen lung un acord încheiat cu Washingtonul, iar Ucraina ar putea rămâne vulnerabilă unor viitoare atacuri.

Putin vrea oprirea livrărilor de arme către Ucraina

Potrivit unor oficiali europeni și unor surse din Moscova, Vladimir Putin insistă ca oprirea livrărilor de arme către Ucraina să fie o condiție esențială pentru semnarea armistițiului. Kremlinul solicită cel puțin încetarea ajutorului militar oferit de Statele Unite, dacă nu și de ceilalți aliați ai Ucrainei.

De altfel, Putin a transmis acest mesaj și săptămâna trecută, când s-a întâlnit cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff. Liderul rus a reiterat că susține „în principiu” propunerea americană de încetare a focului, dar că orice acord trebuie să includă condițiile stabilite de Rusia.

Europa și Ucraina, sceptice față de planul lui Trump

Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump înainte de convorbirea acestuia cu Putin. Starmer i-a transmis liderului american că „Ucraina trebuie să fie pusă în cea mai puternică poziție posibilă” pentru a asigura o „pace justă și durabilă”, potrivit purtătorului său de cuvânt.

La Bruxelles și la Kiev, oficialii privesc cu suspiciune negocierile și se tem că, în încercarea de a încheia rapid un acord, administrația Trump ar putea accepta concesii majore, inclusiv recunoașterea controlului Rusiei asupra teritoriilor ocupate și renunțarea Ucrainei la aspirațiile sale de aderare la NATO.

Bloomberg a relatat pe 12 martie că Putin este dispus să accepte o pauză în invazie, dar insistă ca propriile sale condiții să fie parte a oricărui acord.

Reacții internaționale

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat scepticismul față de negocierile dintre Moscova și Washington, subliniind că "nu se poate avea încredere în Rusia". Ea a avertizat că eforturile președintelui Trump de a obține pacea nu ar trebui să fie folosite de Putin pentru a slăbi și mai mult Ucraina. ​

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins orice negocieri care exclud Ucraina, afirmând că este esențial ca țara sa să fie implicată direct în discuții. El a descris condițiile lui Putin drept "foarte previzibile și foarte manipulatoare". ​

La rândul său, premierul britanic, Keir Starmer, a discutat cu Trump înaintea convorbirii acestuia cu Putin, subliniind necesitatea ca Ucraina să fie în "cea mai puternică poziție posibilă" pentru a asigura o pace justă și durabilă. ​

Implicații pentru România

Pentru România, un posibil armistițiu în Ucraina are implicații semnificative. În trecut, Rusia a avertizat România împotriva desfășurării de armament greu NATO pe teritoriul său, sugerând că astfel de măsuri ar putea avea consecințe. În plus, lipsa sprijinului militar pentru Ucraina ar putea duce la creșterea atacurilor aeriene în vecinătatea României și, în cel mai negru scenariu, la prezența trupelor rusești la granița țării. ​

În concluzie, deși discuțiile dintre Trump și Putin reprezintă un pas către încetarea conflictului din Ucraina, reacțiile internaționale reflectă îngrijorări privind fiabilitatea Rusiei și posibilele consecințe asupra securității regionale, inclusiv pentru România.

Ce urmează?

O posibilă întâlnire față în față între Trump și Putin ar putea avea loc în viitorul apropiat, fiind considerată următoarea etapă în procesul de negociere. Între timp, partenerii europeni ai Ucrainei accelerează eforturile pentru a livra noi pachete de asistență militară Kievului, pe fondul temerilor că o oprire a sprijinului american ar putea dezechilibra raportul de forțe.

În lipsa unui acord clar și echitabil, Ucraina și aliații săi europeni avertizează că o încetare temporară a ostilităților ar putea deveni o oportunitate pentru Rusia de a se regrupa și de a lansa noi ofensive.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.