Potrivit prevederilor alin.(1) al art.29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt încadrate în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora.
Metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 246/2007.
Angajatorii cu locuri de muncă în condiţii deosebite au obligaţia să normalizeze condiţiile de muncă, într-o anumită perioadă de timp, conform prevederilor din domeniul muncii şi securităţii şi sănătăţii în muncă, 1 septembrie 2021, fiind ultimul termen stabilit prin OUG nr.89/2018, care a completat art.29 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Aşadar, prin Legea nr.13 din 8 ianuarie 2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.28 din 10 ianuarie 2019, au fost prelungite avizele pentru condiţii deosebite până la data de 1 septembrie 2021 însă, în urma controalelor efectuate de inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă la locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite s-a constatat că societăţile cu astfel de locuri de muncă au făcut progrese în aplicarea programelor de normalizare a condiţiilor de muncă, însă nu vor fi finalizate la data de 1 septembrie 2021, se spune în expunerea de motive a unei inițiative legislative prin care se amână aplicarea măsurii de eliminare a condițiilor deosebite.
Suma COLOSALĂ pe care România o plătește pentru PENSIILE SPECIALE
Astfel, societăţi cu mii de locuri de muncă se află în situaţia expirării termenului şi nerealizarea planurilor de normalizare a condiţiilor de muncă în timpul impus. Printre factori se numără problemele financiare, care împiedică realizarea completă a măsurile propuse în planul de prevenire şi protecţie, fiind necesară menţinerea locurilor de muncă în condiţii deosebite.
Pandemia de COVID-19 a contribuit şi ea la nerespectarea acestor cerinţe, fiind extrem de multe resurse direcţionate pentru siguranţa salariaţilor. Este relevant impactul activităţilor în care sunt locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, deoarece au rol major în economia naţională. Pe primele locuri sunt extracţia cărbunelui superior şi inferior şi producţia şi furnizarea de energie electric şi termică pe primele locuri.
Potrivit unui raport din anul 2020, privind starea de sănătate a lucrătorilor din companiile cu activităţi cu condiţii grele de muncă, în sectorul minier şi energetic din Gorj (Complexul Energetic Oltenia), de exemplu, mai mult, 45% din cazurile de îmbolnăviri pentru care a fost nevoie de concedii medicale sunt afecţiuni ale aparatului osteo-articular şi respirator, generate de condiţiile de muncă.
Prezenţa în atmosferă a zgomotului, praf, pulberi, ale căror limite depăşesc limitele admise, conform măsurătorilor oficiale, şi expunerea prelungită la aceşti factori au dus la apariţia bolilor profesionale. in lipsa reinnoirii avizelor şi a finalizării planurilor de normalizare a activităţii, există posibilitatea ca inspectorii de muncă să dispună sistarea ceea ce ar conduce la implicaţii majore în piaţa forţei de muncă, cât şi în bugetul asigurărilor de şomaj.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.